Fostul manager al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, condamnat la 13 ani şi 4 luni de închisoare

Fostul manager al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa Daniel Căpăţînă a fost condamnat, joi, de Tribunalul Bucureşti, la 13 ani şi 4 luni, fiind acuzat de DNA de spălare de bani şi luare de mită. Decizia instanţei nu este definitivă.

Potrivit DNA, în perioada iulie 2009 - mai 2016, în calitate de manager al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, Dănuţ Căpăţînă a pretins, de la mai mulţi reprezentanţi de societăţi comerciale, sume de bani în cuantum de 310.826 euro, 27.900 USD şi 4.768.698,78 lei, din care a primit, în total, suma de 197.858 de euro, 27.900 USD şi 4.768.698 de lei.

Banii au fost primiţi atât în mod direct, cât şi prin intermediul firmei S.C. Picus Consulting S.R.L. şi patru firme off-shore deţinute de inculpat sau de amici ai inculpatului, în schimbul încheierii, derulării în bune condiţii şi plăţii la timp a facturilor aferente contractelor încheiate între Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa cu acele societăţi comerciale.

Aceste contracte vizau achiziţia de servicii IT şi ulterior de mentenanţă IT, servicii medicale de medicina muncii, destinate angajaţilor spitalului, servicii medicale constând în analize de laborator.

Sumele achitate cu titlu de mită au fost virate de către reprezentanţii societăţilor comerciale care au încheiat contracte cu Spitalul Judeţean Constanţa în conturile firmei Picus Consulting şi al firmelor off-shore, în baza unor contracte de prestări servicii de consultanţă fictive.

Din totalul banilor primiţi ca mită, suma de 4.768.698 de lei a provenit de la Constantin Virgil Ivan, director general al unei societăţi comerciale, fiind remisă în perioada iulie 2009 - mai 2016, în vederea derulării în bune condiţii a două contracte şi a plăţii la timp a facturilor aferente acestora, sub forma unor plăţi lunare aferente unor servicii de consultanţă neefectuate.

Potrivit DNA, Dănuţ Căpăţînă şi-a început activitatea infracţională imediat după numirea sa în funcţia de manager Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa. Atunci, profitând de faptul că, anterior, deţinuse funcţia de manager la o societate comercială cu activitate în domeniul medical, Căpăţînă a negociat cu directorul general al acelei societăţi, Constantin VirgilIvan, menţinerea unui contract încheiat anterior între societate şi Picus Consulting (controlată de Căpăţînă Dănuţ), prin care Căpăţînă îşi încasa salariul aferent funcţiei de manager. În schimbul acestor sume de bani, Căpăţînă se angaja că vor fi achitate la timp facturile pe care Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa le emitea către această firmă şi că imaginea firmei va fi protejată pe plan local, în contextul în care ştia că firma de servicii medicale dorea să-şi extindă activitatea în judeţul Constanţa.

Conform procurorilor DNA, ulterior, în perioada 2010 - 2011, activitatea lui Căpăţînă s-a extins, el propunând colaboratorilor apropiaţi care deţineau societăţi comerciale încheierea unor contracte de consultanţă fictive cu anumite firme off-shore, în schimbul facilitării încheierii sau menţinerii contractelor cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, plăţii la timp a facturilor şi derulării fără incidente a acestor contracte.

Potrivit procurorilor, toate firmele de la care Căpăţînă a pretins şi primit mită în acest dosar sunt firme cu care inculpatul colaborase sau pe ai căror reprezentanţi îi cunoscuse anterior, asigurându-se astfel că riscul unui eventual denunţ este minim, fapt confirmat de perioada lungă în care şi-a derulat activitatea infracţională.

Iniţial, inculpatul a încasat sumele reprezentând mita în conturile a două firme de tip off-shore indicate de un prieten al său, iar din anul 2011  Căpăţînă a încasat sumele reprezentând mita printr-o firmă off-shore la care devenise acţionar. La sfârşitul anului 2013, el a mai înfiinţat încă o firmă off-shore prin intermediul unei persoane din familie.

Ulterior, din banii primiţi drept mită, o parte au fost viraţi către Performance Profile, iar altă parte au fost retraşi, fiind folosiţi pentru achiziţionarea a diverse bunuri şi servicii (locuinţe, excursii în străinătate).

Contractele de consultanţă încheiate de Căpăţînă cu societăţile care dădeau mita mascată erau similare, iar aceleaşi rapoarte de consultanţă întocmite în vederea justificării sumelor de bani se livrau către mai multe firme.