Fondatorul Telegram acuză pe şeful serviciilor secrete franceze că i-a cerut să influențeze alegerile din România. Musk jubilează, iar serviciile secrete neagă
0Pavel Durov, fondatorul aplicaţiei de mesagerie Telegram, l-a acuzat pe şeful agenţiei franceze de informaţii externe, Nicolas Lerner, că i-a cerut să interzică vocile conservatoare din România înaintea alegerilor de duminică, adăugând că a refuzat cererea.
Pavel Durov, de origine rusă, se află în prezent sub control judiciar în Franţa, având ca reşedinţă declarată luxosul hotel Crillon din Paris, după ce a fost plasat sub anchetă oficială pentru presupuse activităţi de crimă organizată pe Telegram, scrie News.
În 2024, Pavel Durov a fost reţinut şi apoi inculpat în Franţa pentru o serie de infracţiuni legate de crima organizată, instanţa acuzându-l că nu a luat măsuri împotriva distribuirii de conţinut infracţional pe serviciul de mesagerie pe care l-a fondat. Eliberat în baza unui ordin de supraveghere judiciară strict care îi interzicea să părăsească teritoriul francez, el a anunţat în martie că s-a „întors în Dubai”.
Duminică, el a spus că la hotelul Crillon a fost abordat de Lerner, care conduce agenţia de spionaj extern a Franţei, DGSE.
„În primăvara acestui an, în Salon des Batailles de la Hôtel de Crillon, Nicolas Lerner, şeful serviciilor secrete franceze, mi-a cerut să interzic vocile conservatoare din România înaintea alegerilor. Am refuzat”, a scris Durov pe X, duminică seara. „Nu am blocat opozanţii din Rusia, Belarus sau Iran. Nu vom începe să o facem în Europa", a transmis Durov.
DGSE din Franţa a declarat într-un comunicat că oficialii săi s-au întâlnit de mai multe ori de-a lungul anilor cu Durov „pentru a-i reaminti ferm responsabilităţile companiei sale şi ale sale personale în prevenirea ameninţărilor teroriste şi a pornografiei infantile”. Cu toate acestea, DGSE „respinge cu fermitate acuzaţiile că, cu aceste ocazii, s-ar fi solicitat interzicerea conturilor legate de orice proces electoral”, a afirmat agenţia.
Musk ia notă
Acuzaţia lui Durov a fost repostată pe X de miliardarul american Elon Musk, una dintre numeroasele personalităţi influente ale dreptei americane care au acuzat ţările europene de suprimarea vocilor de extremă dreapta.
„Wow”, a comentat, în stilul caracteristic, Elon Musk.
Durov declarase iniţial duminică că a refuzat solicitarea unui guvern occidental de a reduce la tăcere vocile conservatoare înainte de turul al doilea al alegerilor din România. „Telegram nu va restricţiona libertăţile utilizatorilor români şi nu le va bloca canalele politice”, a spus Durov, adăugând un emoji cu o baghetă, care făcea aluzie la Franţa.
Ministerul francez de Externe a negat orice astfel de interferenţă şi a făcut apel la toţi actorii să „îşi exercite responsabilitatea şi respectul faţă de democraţia română”.
Direcția Generală pentru Securitate Externă din Franţa (DGSE) a declarat într-un comunicat că oficialii săi s-au întâlnit de mai multe ori de-a lungul anilor cu Durov "pentru a-i reaminti ferm responsabilităţile companiei sale şi ale sale personale în prevenirea ameninţărilor teroriste şi a pornografiei infantile". Cu toate acestea, DGSE "respinge cu fermitate acuzaţiile că, cu aceste ocazii, s-ar fi solicitat interzicerea conturilor legate de orice proces electoral", a afirmat agenţia.
Arestarea lui Durov anul trecut a declanşat o dezbatere despre libertatea de exprimare online.
La rândul lui, Musk, care a criticat arestarea lui Durov, este anchetat de procurorii francezi pentru presupuse manipulări de algoritmi pe X.
Musk a folosit X pentru a susţine personal partidele şi cauzele de extremă dreapta din ţări precum Germania şi Marea Britanie, ceea ce a dus la îngrijorări cu privire la o interferenţă străină nejustificată.
Primarul centrist al Bucureştiului, Nicuşor Dan, a câştigat duminică alegerile prezidenţiale din România, într-o victorie surprinzătoare asupra lui George Simion, un rival naţionalist de extremă dreapta care promisese să adopte o politică inspirată de cea a preşedintelui american Donald Trump.
Rezultatul din România a fost o uşurare pentru politicienii centrişti de la Bruxelles, unde există îngrijorarea că furia populară faţă de elitele mainstream din cauza imigraţiei şi a presiunilor asupra costului vieţii ar putea consolida sprijinul pentru partidele de extremă dreapta şi ar putea eroda unitatea continentului în ceea ce priveşte modul de abordare a Rusiei, notează Reuters.