Escrocheriile cu fonduri UE sunt de acum sub lupa Parchetului European. Totul despre noua instituţie condusă de Codruţa Kovesi

Parchetul European a devenit operaţional, începând de ieri, sub conducerea fostului procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi. Cu un buget anual de 45 de milioane de euro, instituţia are angajaţi 140 de procurori din 22 de state membre ale Uniunii Europene.

Cinci state UE au refuzat să adere la acest mecanism de cooperare. Parchetul European va ancheta cazurile de fraude din fondurile UE în statele membre, despre care se estimează că s-ar ridica, anual, la circa 500 de milioane de euro

Parchetul European (European Public Prosecutor’s Office – EPPO) este primul organ al UE cu atribuţii de anchetă penală, având competenţa de a investiga, de a urmări penal şi de a trimite în judecată pe autorii infracţiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii. EPPO este condus de procurorul-şef Laura Codruţa Kövesi şi de procurorii-şefi adjuncţi Danilo Ceccarelli, din Italia, şi Andrés Ritter, din Germania. 

Danilo Ceccarelli este un procuror specializat în investigarea de infracţiuni financiare, fraudă fiscală, corupţie, crimă organizată şi spălare de bani. La rândul lui, germanul Andrés Ritter este specializat în anchetarea cauzelor de criminalitate economică şi cybercrime. După operaţionalizare, dosare de fraude din bani europeni, precum „Gala Bute” (în care a fost condamnată Elena Udrea) sau „Tel Drum” (în care este cercetat Liviu Dragnea), vor fi instrumentate de Parchetul European. 

Şefa EPPO, Laura Codruţa Kövesi, spune că nu există ţări mai corupte decât altele, „nu există ţări curate”.

Echipa de procurori condusă de Laura Codruţa Kövesi va investiga fraudele peste un anumit prag valoric, respectiv 10.000 de euro. Alte dosare de competenţa EPPO sunt cele care au produs consecinţe grave asupra bugetelor UE sau a reputaţiei acesteia. Fraudele legate de TVA – dacă implică cel puţin două state membre şi dacă prejudiciul este mai mare de 10 milioane de euro – vor fi anchetate tot de EPPO.

România, „fruntaşă” la escrocherii pe bani europeni

Până în prezent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) stătea cu ochii pe modalitatea în care statele membre cheltuie banii europeni, dar anchetele se terminau cu „recomandări” pentru autorităţile din ţările respective. 

De exemplu, OLAF a emis un raport anul trecut despre cum s-au cheltuit în 2019 fonduri UE în 42 de ţări, soluţionând 100 de dosare în total. 11 dintre acestea (peste o zecime) privesc doar escrocherii cu fondurile europene în România, situând ţara noastră pe primul loc la acest capitol. Pe locul 2 se află Italia, cu 9 dosare, apoi Grecia, Polonia şi Bulgaria, cu câte 7 dosare.

Fraudele cu fonduri UE, de la DNA la EPPO

De la 1 iunie, EPPO deschide efectiv anchete penale în cazurile de fraudă, din proprie iniţiativă sau la sesizarea organelor de anchetă din statele membre.

Până acum, dosarele de fraude cu fonduri UE erau instrumentate de DNA. Potrivit raportului de activitate al instituţiei, anul trecut au fost trimise în judecată 173 de astfel de dosare. Cu un an înainte, au fost finalizate cu rechizitorii 232 de dosare cu fonduri europene. Procurorul-şef al DNA, Crin Bologa, a declarat în luna mai că a selectat aproximativ 200 de dosare care privesc fraude din fonduri europene şi că le va trimite la EPPO.

„Faptele care fac obiectul dosarelor trebuie să fie săvârşite după 2017. Dosarele cu prejudicii între 10.000 şi 100.000 de euro pot să nu fie reţinute de EPPO şi ele se întorc la DNA. În cazul dosarelor care se vor înregistra după începerea activităţii, acestea vor fi trimise direct la EPPO de toate instituţiile care le primesc, în vederea evocării competenţei”, a declarat pentru, „Europa Liberă”, şeful DNA. 

Cine sunt procurorii români care vor acţiona din partea EPPO

Procurorii europeni delegaţi să acţioneze în numele EPPO în statele lor vor avea aceleaşi competenţe ca procurorii naţionali în ceea ce priveşte investigaţiile, urmăririle penale şi trimiterea în judecată. 

România a selectat pentru Parchetul European 6 din cei 15 procurori delegaţi: Dana-Manuela Ana, Dana Cristina Bunea, Camelia Elena Grecu, Constantin Irina, Florin Bogdan Munteanu şi Jean Uncheşelu. 

22 de state membre UE participă la această cooperare consolidată: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Republica Cehă, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania şi Ţările de Jos.

Cinci state ale Uniunii Europene – Polonia, Ungaria, Danemarca, Suedia şi Irlanda – nu participă în noul Parchet European din „motive politice”. 

„EPPO nu a fost creat pentru a face faţă cazurilor mărunte. Nu există o ţară curată. Vom arunca o privire în toate statele membre: aceasta este treaba noastră. (…) Nu este uşor să faci investigaţii în 22 de state membre diferite, cu 22 de proceduri diferite - iar infractorii sunt liberi să se deplaseze tot timpul, sunt liberi să-şi mute bunurile. (…) Sunt sigură că, după ce vom începe, vom avea multe probleme. Dar nu există nimic care să nu poată fi gestionat sau să nu poată fi rezolvat. Singurul risc pe care îl văd este lipsa resurselor. Dar poate vom rezolva acest lucru în următorul an sau în următorii ani”, a declarat şefa EPPO, pentru „Financial Times”.