Enigmele dispariţiei afaceristului evreu acuzat că l-ar fi mituit pe Radu Mazăre

Afaceristul israelian Avraham Morgenstern, condamnat în primă instanţă la 12 ani pentru evaziune fiscală şi acuzat că i-ar fi dat mită lui Radu Mazăre, parcă a intrat în pământ înainte de sentinţa definitivă. Judecătorii au emis un mandat de arestare în lipsă, iar procurorii atrag atenţia că poliţiştii nu au anunţat la timp faptul că Morgenstern a lipsit de la întâlnirile stabilite în programul de supraveghere

Unul dintre afaceriştii abonaţi la contractele cu primăria oraşului Constanţa, israelianul Avraham Morgenstern (62 de ani), este de negăsit pentru autorităţile române. De aceea, Curtea de Apel Bucureşti a emis pe 31 mai 2017 un mandat de arestare preventivă în lipsă. Omul de afaceri este implicat în două procese răsunătoare de corupţie. În primul, contestă o condamnare la 12 ani de închisoare pentru o evaziune fiscală de 10 milioane de euro. În cel de-al doilea, afaceristul este judecat că i-ar fi dat mită fostului primar al oraşului Constanţa, Radu Mazăre, suma de 175.000 de euro.

Potrivit DNA, banii erau pentru ca primarul să-i faciliteze câştigarea licitaţiei pentru construirea cartierului social „Henri Coandă”. Rolul de intermediar dintre Morgenstern şi Mazăre ar fi fost jucat de afaceristul româno-israelian Elan Schwartzenberg, cercetat pentru complicitate la dare de mită. Şi acesta este fugit din ţară, pe numele lui fiind emis deja un mandat de arestare în lipsă. Avocaţii lui Schwartzenberg au atacat recent la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) mandatul de arestare emis în lipsă, motivând că nu ar fi fost citat corect în ţară.

Menajera l-a văzut ultima dată

Totul a început pe 19 mai, atunci când Avraham Morgenstern nu s-a mai prezentat în sala de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti, la procesul în care contestă condamnarea de 12 ani. La acel termen trebuia să se discute administrarea probatoriului solicitat de isrelian şi încuviinţat de către judecători. Israelianul fusese prezent la termenul anterior, pe 21 aprilie. Potrivit încheierii de şedinţă, avocaţii lui Morgenstern au precizat că nu au putut lua legătura cu clientul lor în ultimele zile, „necunoscând motivul pentru care acesta nu a răspuns la telefon şi nu s-a prezentat în faţa instanţei de apel”.

Curtea de Apel Bucureşti a solicitat verificări suplimentare şi a cerut date de la autorităţi, în condiţiile în care Morgenstern trebuia să se prezinte, pe 15 mai, la Secţia 6 de Poliţie (Sectorul 2), măsură impusă în cadrul procedurii de control judiciar. Pe 29 mai şi pe 30 mai 2017, Secţia 6 Poliţie – Compartimentul supravegheri judiciare a transmis două informări în care a arătat că Morgenstern nu s-a prezentat pe 15 mai, conform programului de supraveghere, iar în urma verificărilor, în repetate rânduri, la domiciliul acestuia, nu a fost găsit.

La apartamentul în care stătea Morgentern, poliţiştii au găsit-o doar pe menajeră. Potrivit procesului –verbal făcut de oamenii legii, femeia le-a transmis că face curăţenie de două ori pe săptămână, marţea şi joia, nu l-a mai văzut de două săptămâni pe afacerist. Banii pentru serviiile sale de curăţenie i-au fost lăsaţi în apartament la data de 11 mai 2017 şi de atunci nu mai ştie nimic de Morgenstern.

Avraham Morgenstern, pe vremea când Poliţia încă îl mai avea sub control FOTO Eduard Enea 

Magistraţi: „Se sustrage de la judecată“

Curtea de Apel Bucureşti a mai stabilit că Morgenstern şi-a încălcat cu rea-credinţă obligaţiile măsurii controlului judiciar neprezentându-se în faţa instanţei de apel la termenul de judecată stabilit în mod expres şi nici nu a respectat programul de supraveghere. „Faţă de aceste aspecte, instanţa constată că din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la judecată”, arată magistraţii.

Pe de altă parte, Curtea a apreciat că există presupunerea rezonabilă că Morgenstern săvârşit infracţiunile reţinute în sarcina acestuia, „aceste acuzaţii fiind validate deja de instanţa de fond, deoarece prin sentinţa penală apelată, inculpatul a primit o condamnare la o pedeapsă rezultantă de 12 ani închisoare”.

Sesizare la ministrul de Interne

Cazul fugii lui Avraham Morgenstern s-ar putea lăsa însă şi cu sancţiuni, după ce poliţiştii Secţiei 6 au anunţat instanţa cu dispariţia afaceristului cu o întârziere de aproape două săptămâni. Potrivit unor surse judiciare, procurorii DNA au trimis adrese către ministrul de Interne, Carmen Dan şi către şefii Poliţiei Capitalei în care atrag atenţia asupra modului în care poliţiştii şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu.

Concret, poliţiştii ar fi trebuit să anunţe instanţa încă din 15 mai că Morgenstern nu s-a prezentat la Secţia 6 de Poliţie, conform programului de supraveghere.  Informarea fost făcută însă abia pe 30 mai. Surse juiciare au explicat că poliţiştii au făcut patru procese verbale cu ocazia verificărilor israelianului (16 mai, 22 mai, 24 mai şi 29 mai) care au fost înaintate instanţei abia pe 30 mai. Astfel, instanţa a emis mandatul de arestare cu întârziere de aproape două săptămâni, pe 31 mai.

Mai mult, aceleaşi surse susţin că, deşi  Curtea de Apel a emis mandatul de arestare, pe 31 mai, cererea în vederea emiterii mandatului european de arestare şi a cererii de dare în urmărire internaţională pe numele lui Morgenstern, a fost trasmisă de Poliţia Capitalei abia după 12 zile, pe 12 iunie. Practic, israelianul a avut la dispoziţie aproape o lună de zile, din 15 mai, până pe 12 iunie, să dispară.

Banii, scoşi din ţară

Potrivit actelor de la dosarul în care Morgenstern a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru evaziune fiscală, israelianul ar fi reuşit să scoată mai multe milioane de euro din România. Banii proveneau din contracte publice, cu autorităţile locale din Constanţa şi „i-a exportat” în două off-shore-uri din Cipru, iar o parte din bani au fost folosiţi pentru a mitui oficiali români. Procurorii DNA  explicau că suma de 10 milioane de euro, adusă prejudiciu statului, „ar fi fost suficientă pentru a moderniza şcolile şi grădiniţele din patru municipii de mărimea Aradului”.

Anchetatorii au arătat că pentru a diminua cât mai mult obligaţiile fiscale către bugetul de stat, Morgenstern a înregistrat cheltuieli fictive în contabilitate. În acest sens, el a folosit două societăţi off-shore, Larton Consultants Cipru – în sumă totală de 32.465.159 de lei, în perioada 2009 - 2011 şi Comrad Leasing Cipru – în sumă totală de 32.638.530 de lei, în perioada 2011-2014.

Cu cele două firme, reprezentate tot de el, Morgenstern a încheiat contracte de consultanţă. În principal era vorba de „consultanţă pentru afaceri şi management”, dar fără menţiuni concrete referitoare la proiecte sau activităţi în legătură cu care urmau a fi prestate serviciile.

Avraham Morgenstern a negat la DNA şi în faţa instanţei acuzaţiile procurorilor. Ancheta în acest caz a fost desprinsă din dosarul privind şpaga dată de acesta lui Radu Mazăre, prin intermediul lui Elan Schwartzenberg (foto). Procurorii spun că Morgenstern era prieten cu Schwartzenberg, iar acesta era prieten cu Mazăre. Aşadar, Schwartzenberg a acţionat ca un liant între israelian şi edil.