Efectul deciziei CCR. Soluţionarea dosarelor penale ar putea fi amânată cu patru luni

Senatul a adoptat în marţi, în calitate de prim for sesizat, propunerea legislativă de modificare a Codului de procedură penală, în acord cu decizia CCR potrivit căreia o sentinţă trebuie să fie motivată la data pronunţării, ceea ce ar putea avea drept urmare amânarea soluţionării dosarelor cu până la patru luni de la terminarea dezbaterilor.

O sentinţă ar putea fi pronunţată la patru luni de la încheierea dezbaterilor, după ce Senatul a votat amendamentul care majorează cu încă o lună ternenul de 90 de zile în care pronunţarea unei decizii putea fi amânată pentru ca judecătorii să dea în acelaşi timp şi decizia, şi motivarea ei, aşa cum au cerut judecătorii Curţii Constituţionale. Senatul este prima Cameră sesizată pe această propunere de lege de modificare a Codului de procedură penală. Pe 29 aprilie, Comisia juridică a Senatului a majorat la 120 de zile termenul maxim în care instanţele sunt obligate să pronunţe deciziile în procesele penale, urmând ca motivarea deciziei să fie publicată în ziua pronunţării. Senatorii jurişti au dezbătut, atunci, o iniţiativă legislativă a PNL şi USR-PLUS de modificare a Codului de procedură penală, care prevedea ca termenul maxim să fie de 90 de zile.

Judecătorii au avertizat însă că termenul de 90 de zile este unul mult prea strâns, cerând o perioadă mai mare, de până la cinci luni, pentru pronunţarea deciziei din momentul încheierii dezbaterilor în proces. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a venit însă cu o soluţie de mijloc, cea de 120 de zile, care a fost însuşită de Comisia juridică a Senatului.

Dosare penale în care motivarea deciziei a durat 12 luni

Reamintim că judecătorii Curţii Constituţionale au decis, pe data de 7 aprilie, că punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti penale definitive fără motivarea sa scrisă este neconstituţională şi încalcă dreptul la justiţie şi la un proces echitabil, iar hotărârea judecătorească trebuie redactată chiar la data pronunţării ei.

Până atunci, anumite articole din Codul de procedură penală dădeau dreptul judecătorilor să pronunţe o decizie şi apoi să o motiveze într-un interval orientativ de timp de 30 de zile, numai că acest termen nu era întotdeauna respectat.

De exemplu, în cazul Dosarului retrocedării plajelor – în care Radu Mazăre a fost condamnat pe fond la închisoare cu suspendare – o judecătoare de la Curtea de Apel Bucureşti a avut nevoie de 12 luni pentru redactarea motivării. Tot mai bine de un an a durat şi redactarea motivării în Dosarul tablourilor lui Darius Vâlcov: 8 ani de închisoare a primit fostul ministru de Finanţe pe fond, data de 8 februarie 2018, iar motivarea a venit abia pe 26 februarie 2019. În schimb, în cazul Elenei Udrea, judecătoarea Claudia Jderu de la Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat condamnarea acesteia la 8 ani de închisoare pentru finanţarea campaniei electorale din 2009 şi, concomitent, a făcut o sinteză a motivelor care au stat la baza deciziei. Pe data de 2 martie, judecătoarea a procedat la fel în cazul celorlalţi inculpaţi din dosar: Ioana Băsescu, Victor Tarhon, Ioan Silviu Wagner şi Dan Andronic, dintre care doar ultimul a fost achitat.

Judecătorul Cristi Danileţ, despre „ciudăţeniile” din penal

Motivarea deciziilor penale la o lungă perioadă de timp de la pronunţarea lor este motivul pentru care hotărârea CCR este una istorică şi repară o serie de „ciudăţenii” din penal, a explicat judecătorul Cristi Danileţ. „De la pronunţarea soluţiei până la redactarea hotărârii mai pleca un judecător (transfer, deces, demisie, pensionare) şi nu se ştia cine să motiveze soluţia dată de altcineva. În timpul redactării realizai că ai greşit soluţia sau ai uitat să scrii ceva în minută, ceea ce te făcea să te forţeze să motivezi greşit acea soluţie... greşită. Termenul de apel/contestaţie curge de la pronunţarea soluţiei, ceea ce înseamnă că cel nemulţumit de ea mai întâi o contesta, apoi afla motivele avute în vedere de către instanţă. Dacă ceea ce se pronunţă e o soluţie definitivă, asta înseamnă că ea se punea în executare şi abia apoi inculpatul avea să afle motivele pentru care este în penitenciar. Redactarea motivării în unele cazuri putea să aibă loc la luni sau chiar ani de la pronunţarea soluţiei”, arată judecătorul Cristi Danileţ.

Magistratul spune că aceeaşi practică ar trebui să o aibă şi Curtea Constituţională, dar şi Înalta Curte atunci când soluţionează recursuri în interesul legii (RIL - n.r.) sau hotărârile prealabile (HP -n.r.) pronunţate de completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Fosul şef al CCR: „N-ar strica să se aplice şi în civil”

De asemenea, fostul preşedinte al CCR, Augustin Zegrean – în prezent avocat – a declarat pentru „Adevărul” că este o chestiune de timp până când Curtea Constituţională va fi sesizată cu o excepţie de neconstituţionalitate similară celei din penal şi în domeniul civil, unde, de asemenea, motivarea soluţiilor durează o perioadă lungă de timp.