Efectele recursului compensatoriu: ce deţinuţi se mai pregătesc de liberare
0Nu numai deţinuţii din penitenciare ies în această perioadă mai repede din închisori, ci şi cei care se află în celulele aresturilor preventive. Asta după ce un ordin semnat săptămâna trecută de ministrului de Interne, Carmen Dan, stabileşte că aresturile de poliţie sunt condiţii improprii de detenţie.
Astfel, persoanele condamnate care au fost încarcerate în aresturi pot beneficia de prevederile Legii recursului compensatoriu, potrivit căreia deţinuţii au primit şase zile de libertate pentru fiecare 30 de zile petrecute în condiţii proaste.
Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP) arată că după publicarea Ordinului 140/2017 angajaţii penitenciarelor au reluat calculul executării pedepselor de către deţinutii aflaţi în custodie. „Cel mai probabil, vor fi cazuri de deţinuţi care ar fi trebuit deja puşi în libertate in perioada 19 octombrie - 17 noiembrie 2017”, arată FSANP.
Numărul real al deţinuţilor eliberaţi în urma aplicării aceste Legi este de 1.200, anunţau joi sindicaliştii. „Celor 674 de deţinuţi liberaţi pentru că le-a expirat pedeapsa li se adaugă alţi peste 600 care intră mai devreme în Comisiile de eliberare condiţionată”, au explicat cifra sindicaliştii. În replică, Tudorel Toader a explicat că informaţiile furnizate de sindicalişti sunt „absolut” eronate şi doar 674 deţinuţi au fost eliberaţi. FSANP precizează că 8.000 de deţinuţi vor fi eliberaţi înainte de termen, în primul an de aplicare a Legii.
Graţierea, în linie dreaptă
Pentru a se alinia cerinţelor CEDO, cu privire la condiţiile din penitenciarele româneşti, Ministerul Justiţiei are în plan construirea şi modernizarea a aproape 9.000 de locuri de cazare, recursul compensatoriu care a intrat deja în vigoare, dar şi graţierea totală sau parţială a deţinuţilor. Este vorba de un plan e măsuri menite să resolve problemele supraaglomerări penitenciarelor care urmează să fie transmis la CEDO.
„Menţionăm, totodată, faptul că Guvernul României a aprobat în data de 31 ianuarie 2017, la propunerea Ministerului Justiţiei, un proiect de lege pentru graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate”, se arată în planul de măsuri. Acesta a fost adoptat tacit pe 29 mai 2017 de Senat şi se află în prezent în dezbaterea Camerei Deputaţilor. Proiectul prevede graţierea totală a pedepselor de până la 5 ani închisoare, precum şi graţierea parţială, cu jumătate a pedepselor mai mari de 5 ani închisoare aplicate femeilor însărcinate şi persoanelor care au întreţinere – ca unic întreţinător – minori cu vârsta de până la 14 ani, arată sursa citată.