Exclusiv E NATO un «cadavru» după venirea lui Trump? Analiza unui cunoscut general român: „Mi-a spus asta fostul șef al Alianței chiar la Bruxelles”

Un cunoscut expert american a anunțat zilele trecute că „NATO e un cadavru”, la 6 ani de la o altă afirmație dură, făcută atunci de Macron. Nu sunt singurii, pentru că mulți analiști susțin că NATO nu ar mai fi de actualitate, din cauza lui Trump. „Adevărul” a apelat la expertiza generalului (r) Alexandru Grumaz, unul dintre ofițerii români a cărui contribuție la integrarea Armatei Române în NATO e recunoscută.

„NATO este un cadavru. Tot ce rămâne este arta performanței grotescă a unui zombi diplomatic care se poticnește de la un vârf la altul, rostind clișee obosite despre «valori comune» și «împărțirea poverii», chiar dacă logica sa strategică de bază se află putrezind sub suprafață”, spune o analiză efectuată de Andrew Latham, professor la Universitatea Macalester din Saint Paul, Minnesota. Latham, care e, de asemenea, senior Washington Fellow la Institutul pentru Pace și Diplomație din Ottawa, surprinde mai departe și mai scrie că „moartea NATO nu a fost cauzată de Donald Trump, deși acesta ar putea deveni în curând agentul funerar al acesteia. Nici nu a fost cauzată de invazia Ucrainei de către Vladimir Putin, deși acel război a dezvăluit golul Alianței în moduri în care niciun joc de război sau comunicat nu ar putea vreodată. Adevărata cauză constă în decenii de free-riding european, deriva strategică americană și o minciună fundamentală în inima Alianței: ideea că un imperiu se poate mascara ca un pact de apărare colectivă fără consecințe.”

Și Macron a spus că „NATO e în moarte cerebrală”

Fără să vină cu aceleași argumente, președintele francez Emmanuel Macron a promovat aceeași idee, începând cu 2019, când a spus că „NATO se află în moarte cerebrală”. Afirmațiile liderului de la „Palais de l'Elysée” au stârnit în acel moment un scandal uriaș, iar criticile au venit din cele mai multe părți. Asta nu l-a oprit pe Macron să revină cu aceeași afirmație șocantă, în 2022, la câteva luni după ce Rusia a atacat Ucraina.

Azi, ideea privind trecerea NATO pe linie moartă este tot mai mult împărtășită și de alți experți și analiști militari. Cei mai mulți consideră că administrația Trump a provocat o fisură în relațiile transatlantice și că există riscul ca NATO să devină istorie.

„Adevărul” apelează la expertiza generalului (r) Alexandru Grumaz, în încearcarea de afla în ce măsură acest risc ar fi într-adevăr real și ce ar fi de făcut pentru a preveni erodarea alianței. Alexandru Grumaz, primul general român cu studii în SUA, la Harvard, cunoscut și pentru contribuția adusă la modernizarea Armatei Române pentru a putea fi admisă în NATO, nu concepe spargerea NATO. Generalul admite că există unele probleme, însă consideră că nu se poate vorbi despre o compromitere a ideii de alianță transatlantică, deși există câteva puncte importante în care opiniile americanilor se despart de cele ale aliaților europeni.

NATO trăiește

„Atunci când membrii fondatorii NATO au semnat tratatul Atlanticului de Nord pe 4 aprilie 1949, aceștia s-au declarat hotărâți să-și unească eforturile pentru apărarea colectivă și pentru menținerea păcii și securități. Cea mai mare amenințare la vremea aceea era un atac din partea unei puteri ostile, care era Uniunea Sovietică. Articolul 5, care prevedea că părțile convin ca un atac împotriva uneia să fie considerat ca un atac împotriva tuturor, adică acordul mușchetarilor, a fost și este un ideal foarte frumos al NATO, care s-a menținut până în ziua de astăzi”, spune generalul Grumaz.

El amintește faptul că articolul 5 s-a activat o singură dată în cei peste 75 de ani de existență, după atentatul de la 11 septembrie 2001, din Statele Unite.

O controversă a istoriei: Cine a cerut activarea articolului 5 din NATO

„Ceea ce contează la ora actuală este, dacă ne aducem aminte de ce s-a întâmplat în 2001, 11 septembrie, cu turnurile gemene, când Alianța a sărit în sprijinul americanilor. Să fim foarte clari, generalii americani la vremea respectivă nu au dorit o amestecare a aliaților NATO în războiul lor împotriva terorii. Chestiunea a fost adusă pe masă de secretarul general de la acel moment, Lord George Robinson, care a trecut la aplicarea articolului 5. E foarte important, pentru că până acum s-a spus întotdeauna «Dom'le, americanii au cerut articolul 5.» Nu, nu americanii au cerut articolul 5. Și asta o știu sigur dintr-o discuție pe care am avut-o în 2013 cu Lord Robinson la Bruxelles, la un seminar de informații, mi-a spus asta personal”, susține generalul.

Astăzi, după mai bine de 60 de ani, amenințările cu care se confruntă membrii Alianței s-au schimbat. Mai mult, în opinia generalului Grumaz, riscul unui război este chiar mai mare acum decât în perioada Războiului Rece.

Riscuri mai mari ca oricând

„E clar, contextul geopolitic e cu totul altul. Un atac în America de Nord sau în Europa din partea unei armate regulate a unui stat străin este mai mult probabil decât era în timpul Războiului Rece, din cauză că deja avem un conflict în Ucraina între o putere care nu face parte din alianța NATO și o putere care are în arsenalul său triada nucleară. Și când spun triada nucleară, mă refer la submarine cu rachete intercontinentale, mă refer la avioare de bombardament cu armament nuclear la bord și mă refer la rachete balistice intercontinentale”, mai spune el.

Pe de altă parte, Statele Unite ale Americii sunt în plin pivot spre Indo-Pacific, decizie luată încă de pe vremea administrației Obama, acum aproape 20 de ani. Asta și pentru că principalul adversar al Statelor Unite este China, nu Rusia, în condițiile în care Moscova este prea slabă pentru americani. Vestea bună este, mai spune generalul Grumaz, că deși va suferi transformări profunde, NATO nu va muri, iar americanii nu își vor abandona aliații europeni.

„Dacă NATO nu este capabilă să înfrunte noua generație de pericole, bineînțeles că interesul american pentru alianță va scădea. Va scădea și din punct de vedere că America se concentrează, începând de la președintele Obama încoace, pe pivotul Asia. Adică pe puterea militară în mare creștere a Chinei. Și ceea ce înseamnă că deja Rusia intră undeva în meniu, iar la felul principal este China. Asta se va întâmpla. Asta înseamnă de fapt o reorganizare, o regândire a structurilor, a planurilor militare ale NATO. Nu înseamnă o desființare sau o moarte a NATO. Oricum, chiar dacă americanii își reduc prezenta, alianța este viabilă în continuare și este extrem de necesară”, punctează generalul Alexandru Grumaz.

În ce privește afirmațiile lui Macron, generalul Alexandru Grumaz spune că deși cuvintele acestuia au fost mult prea dure, liderul francez a avut dreptate să ceară o reformă în interiorul NATO.

Ce a vrut să spună Macron

„Într-adevăr, Macron a urmărit linia golistă (n.r. - linia instuită de generalul De Gaulle, care voia ca Franța și Europa să fie autonome în fața SUA). Macron voia și mai vrea autonomia strategică a Europei. El a avut dreptate. NATO trebuia reformat la vremea respectivă. Erau indicii că Rusia deja nu mai acceptă structurile de pace și structura de securitate, și arhitectura de securitate a Europei de la acel moment. Asta se întâmpla prin 2018-2019, când Macron a spus lucrul ăsta, ținând cont că deja în 2014 Rusia, fără să tragă un cartuș, ocupase Crimeea cu acei «omuleți verzi». Deci, din momentul acesta, a fost un semnal de alarmă pentru structurile NATO care trebuiau să regândească. De asemenea, a fost un semnal de alarmă pentru structurile militare europene, care au fost prinse complet nepregătite”, mai afirmă generalul Grumaz.

Chiar dacă pentru unii ideile de NATO și de autonomie strategică europeană par diametral opuse, lucrurile nu ar sta deloc așa, mai spune generalul român. Concret, națiunile europene trebuie să se mobilizeze și să nu se mai bazeze ca și până acum doar pe SUA. Asta înseamnă și că europenii trebuie să investească în propria apărare, având însă certitudinea că vor fi ajutați de americani, dacă situația o va impune.

„Nu cu mult timp în urmă, industria de apărare europeană era într-o decădere continuă. Declinul a început cu anul 1990 și nici măcar nu mă refer la industria românească. Rămăseseră în toată Europa doar câteva concerne mari, dar insuficiente. La ora actuală se încearcă reînvierea acestora, readucerea lor la viață, pentru a se crea din nou arsenalele necesare purtării unui conflict, în cazul în care Rusia nu se va opri la granița Ucrainei”, mai spune generalul.

Ce are de făcut România

România este printre statele care trebuie să se responsabilizeze, iar în cazul țării noastre moartea NATO ar fi însemnat practic compromiterea sistemului de securitate pe care ne-am bazat de la intrarea în Alianță.

„Dacă rușii nu au ocupat încă Ucraina, nu înseamnă că nu pot ataca și alte țări pe viitor. Există culoarul din nord, există culoarul din sud, de la Dunăre, de la Constanța, deci culoare de acțiune sunt încă suficiente pentru ca Rusia să pătrundă în Europa. Pentru noi sunt câteva probleme foarte importante. În primul rând, repunerea în funcție a unei industrii de apărare. E obligatoriu să facem asta, mai ales că noi am reușit să distrugem o întreagă industrie de apărare”, spune el.

România va trebui acum să acționeze, pentru a descuraja orice ipotetică acțiune agresivă de la Răsărit. Totul ar trebui să înceapă cu refacerea fabricii de la Făgăraș, acolo unde Rheinmetall ar putea fabrica pulberi pentru muniție.

„O dată, pentru numele lui Dumnezeu, e obligatorie refacerea fabricii de pulberi de la Făgăraș, cu Rheinmetall, cu oricine, dar aceea este esențială. De asemenea, trecerea la cumpărarea, de exemplu, de transportoare blindate din România. Noi facem Saur, un transportor blindat foarte bun, care trebuie modernizat în ceea ce privește sistemul de protecție. În plus, trebuie aduse câteva echipamente pe care Israelul le are și le poate livra, sunt acele sisteme de protecție împotriva rachetelor și a proiectilelor reactive. De asemenea, noi trebuie să consolidăm în continuare litoralul românesc cu baterii antinavă și cu corvete. Ar trebui ca liderii români să treacă peste orgoliile astea mărunte și să se îndrepte către șantierul Naval Galați, de unde să cumpere fregate făcute de olandezii de la Damen și care merg în toată lumea. Dom'le, avem șantier în România, de ce nu profităm? Dacă nu, poate îi chemăm din nou pe francezi și dezvoltăm alt șantier mare la Constanța sau la Mangalia”, încheie generalul Alexandru Grumaz.