Drama pompierilor-eroi: În timp ce îi ajutau pe alţii, viitura le dărâma lor casele

Peste 50 de jandarmi, pompieri şi poliţişti moldoveni au rămas cu casele pustiite de viitură, în timp ce erau mobilizaţi să-şi salveze semenii din calea apelor. Dumitru Posteucă (42 de ani) din Dorohoi a aflat de la colegi că a rămas fără casă în timp ce îi evacua pe sinistraţii din Rădăuţi-Prut.

Jandarmii, pompierii şi poliţiştii au aflat că nenorocirea s-a abătut şi asupra lor chiar în timp ce se aflau în mijlocul puhoaielor. Cu toate acestea, au rămas să-şi ducă misiunea la capăt, după care au plecat să adune ce se mai putea din propriile locuinţe.

Mai citiţi şi:

IALOMIŢA: LA FETEŞTI A ÎNCEPUT EVACUAREA

„Stăpânul barajelor“: Hidrocentralele ar scăpa România de inundaţii

VIDEO-FOTO-Viitura se apropie cu paşi repezi de Galaţi!

FOTOGALERIE/Astăzi Dunărea sare de cota maximă istorică: 699 cm!

Acum cinci zile, Dumitru Posteucă (42 de ani), angajat al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Detaşamentul Dorohoi, a plecat la Rădăuţi-Prut să evacueze oamenii din comună, apoi la Pomârla, unde a ridicat toată noaptea diguri din saci de nisip în faţa apelor Prutului ce urcaseră până la un metru jumătate.

Se va întoarce pe teren după ce-şi usucă hainele

Dumitru Posteucă şi-a găsit neatinsă doar uniforma de gală

Nedormit de peste 24 de ore, pompierul a ajuns apoi în localitatea Vârlav să-i ajute pe sinistraţi. Acolo a fost anunţat de colegi că viitura i-a făcut praf locuinţa. „Am crezut întâi că este o glumă. Am ajuns în faţa casei prin apă şi am intrat mai întâi la vecina mea pentru a vedea dacă este în siguranţă", povesteşte Posteucă, plutonier-adjutant.

Când a intrat în casă, a descoperit că doar hainele militare de gală îi mai rămăseseră întregi. Restul bunurile fuseseră umflate de viitură şi au dispărut fără urmă. „Am participat la foarte multe misiuni de salvare, însă niciodată n-am crezut că voi interveni pentru a-mi evacua propria casă. Am fost patru colegi care ne-am găsit în aceeaşi situaţie. Eu mi-am cerut voie de la comandant şi am fost lăsat să merg acasă, însă colegii mei sunt şi acum plecaţi la Rădăuţi‑Prut", a adăugat Posteucă.

Bărbatul este angajat la ISU de trei ani, locuieşte cu chirie în două camere închiriate de la stat, iar din această lună va primi cu 25% mai puţin la salariu. Spune totuşi că, după ce-şi va usca hainele, se va întoarce pe teren să‑şi facă meseria.

„Aş fi vrut să fie soţul meu cu noi"

Constantin Vizitiu (37 de ani) a fost mobilizat miercuri să evacueze oamenii din Negostina, un sat sucevean peste care tocmai se abătuse viitura. În toiul intervenţiei, colegii l-au anunţat prin dispecerat că şi acasă la el, în oraşul Milişăuţi, apele fac ravagii. „M-am gândit prima dată la familia mea şi la faptul că am doi copii", povesteşte plutonierul-major.

În ciuda gândurilor negre, el şi-a dus misiunea la capăt, după care a cerut învoire să meargă acasă. În tot acest timp, soţia şi cei doi băieţi, de 9 şi de 14 ani, se luptau să facă faţă apelor. „Mă rugam la Dumnezeu să rămânem în viaţă şi mi-aş fi dorit ca, în acele momente, soţul să fie alături de noi. Ştiam că salvează alte vieţi omeneşti, dar ne‑am fi dorit să ne fie aproape", a spus Viorica Vizitiu, soţia pompierului.

În miez de noapte, pompierul a reuşit să ajungă, în sfârşit, lângă ai lui. „Am găsit nenorocire, dar m-am bucurat şi i-am mulţumit lui Dumnezeu că familia este în viaţă. Copilul cel mic s-a speriat atât de tare încât nu mai putea vorbi", a adăugat plutonierul. Reporterii „Adevărul" i-au găsit ieri pe membrii familiei Vizitiu, muncind cot la cot, la două zile de la nenorocire, să scoată mâlul din casă şi de prin curte.

Judeţul Suceava, cel mai afectat de inundaţii

2.581 de suceveni au fost evacuaţi din calea apelor, cei mai mulţi în localităţile Grăniceşti - 368, Dolhasca - 361 şi Zvoriştea - 300. Potrivit datelor centralizate la nivelul Prefecturii Suceava, 5.018 case sunt avariate, cele mai multe la Moldoviţa - 282, Marginea - 263 şi Vicovu de Sus - 200. Alte 55 de case au fost distruse complet de puhoaie, iar 19.486 de hectare de teren agricol şi păşune au fost inundate.

Autorităţile locale din Capitală organizează centre de colectare pentru alimente neperisabile, aparatură tehnică funcţională şi îmbrăcăminte şi încălţăminte de bună calitate. Unul dintre ele se află în faţa vechiului sediu al Primăriei Bucureşti, de pe Bulevardul Regina Elisabeta. De asemenea, în cele mai multe oraşe mari ale ţării, oamenii au început să facă donaţii pentru sinistraţi.

Adevărul Holding le-a dus sinistraţilor mâncare şi pături

Aproape 80 de săteni din Săuceşti, judeţul Bacău, care au fugit ieri‑dimineaţă din calea viiturii de pe Siret au primit mâncare şi pături de la Adevărul Holding. Jurnaliştii de la „Adevărul" le-au dus sătenilor refugiaţi pe păşune pâine, apă, salam, conserve, pături şi dulciuri. „Am şase copii cu mine. Când am plecat de acasă apa ajunsese la geamuri. N‑am luat nimic. Nici mâncare, nici haine de schimb", a spus Marcel Sandu (50 de ani).

În prag de revoltă

Localnicii din Săuceşti au fost ieri după-amiază la un pas de o revoltă populară. Cei peste 2.000 de sinistraţi sunt scandalizaţi că edilii i-au lăsat fără niciun ajutor în mijlocul apelor Siretului, care depăşiseră cu peste un metru cota de avarie şi riscau în permanenţă să rupă digurile construite în jurul localităţii.

Premierul Emil Boc a ajuns la un moment dat în comună, dar a refuzat să coboare din maşină când a văzut că este huiduit. „Nu sunt obligat să vă anunţ programul meu şi nici traseul pe care îl fac", le-a răspuns sec prim-ministrul jurnaliştilor.

Localnicii plănuiau să facă referendum pentru schimbarea primarului, de negăsit încă de la începutul inundaţiilor. „Nimeni nu ne bagă în seamă. Sunt nişte hoţi. Ne‑au păcălit ca să-i votăm, sunt nişte escroci. Lăsaţi-mă măcar să vorbesc, că doar atât mai am dreptul", a afirmat Vasile Iordache, un localnic. Şi preşedintele Băsescu urma să ajungă ieri la Săuceşti, dar şi-a anulat vizita în ultimul moment.

Bani de la educaţie şi sănătate

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat ieri, la Dorohoi, că sinistraţii vor fi ajutaţi cu materiale de construcţie pentru a-şi reface locuinţele, iar banii vor proveni de la bugetul de stat, prin transferul unor sume de la Educaţie şi Sănătate. „Primul lucru pe care trebuie să îl facă oamenii este să fie solidari unii cu alţii. Cât despre sprijinul Guvernului, se fac evaluări şi vom pune la dispoziţie materialele de construcţie.

Banii vor veni de la bugetul de stat. Se va tăia de la Educaţie şi de la Sănătate", a declarat şeful statului. (Olimpia Filip, George Cojocaru)