Dosarul „Tezaurul dacic“ a fost trimis în judecătă. Cetăţeanul german Zeno Pop a traficat mii de artefacte printre care şi o brăţară de aur de aproape un kilogram

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările în dosarul ”Tezaurul dacic” şi au dispus trimiterea în judecată a cetăţeanului german Zeno Pop. El este acuzat că a săvârşit infracţiunea de spălare de bani în formă continuată.

În rechizitoriul întocmit în cauză, procurorii au reţinut că în perioada 2005 – 2015, Zeno Pop a făcut trafic cu mai multe obiecte aparţinând patrimoniului cultural naţional, artefacte furate din cîteva situri arheologice din România. 

“În mod concret, în cursul anului 2006, inculpatul a vândut unui colecţionar bulgar o brăţară multispiralică din aur (în greutate de 933,4 gr., sustrasă din Rezervaţia Arheologică din Munţii Orăştiei - situl arheologic Sarmizegetusa Regia, dobândită în 2005), obiect având o origine ilicită pe care l-a prezentat cumpărătorului ca aparţinând unei colecţii private”, arată procurorii într-un comunicat. 

De asemenea, acesta a dobândit şi deţinut 18 podoabe dacice de argint, 23 de monede geto-dacice (ce fac parte din cel puţin patru tezaure monetare dispersate), un lot de 473 monede de argint romane republicane şi dacice, precum şi 10 artefacte arheologice din ceramică sau piatră, cunoscând că provin din comiterea de infracţiuni de pe teritoriul României. 

Peste o mie de monede împrăştiate în SUA şi Europa

Totodată, conform unor facturi datate în perioada 2007-2013, inculpatul Zeno Pop a tranzacţionat către diferite persoane sau societăţi (din Europa şi Statele Unite), peste o mie de monede (Lysimach, Solidi Iustinianians, stateri de aur tip Lysimach, denari romani republicani, o drahmă est celtică). În aceste tranzacţii Pop s-a folosit de intermediari. 

Monedele respective  au fost recuperate, în urma expertizelor efectuate stabilindu-se că provin din tezaure monetare sustrase din siturile arheologice româneşti, arată procurorii. 

Predate organelor judiciare române pe 30 martie 2018

“Precizăm că brăţara plurispiralică din aur a fost restituită autorităţilor judiciare române la 9 mai 2011, în baza unei despăgubiri acordate în condiţiile Convenţiei U.N.I.D.R.O.I.T. colecţionarului de bună credinţă care a cooperat cu organele judiciare. Brăţara se află în prezent în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti şi aparţine Patrimoniului cultural naţional, categoria Tezaur” susţin procurorii. 

Piesa reprezintă a 13-a brăţară recuperată de autorităţile române (dintr-un total de 15 brăţări sustrase  în perioada 2000-2001 din siturile arheologice), stabilindu-se că, similar celor 12 brăţări plurispiralice din aur expertizate anterior, locul de provenienţă este situl arheologic Sarmizegetusa Regia (capitala Daciei), punctul arheologic Căprăreaţa, aparţinând unui tezaur ascuns în centrul regatului dac. 

„Alte obiecte recuperate, respectiv 473 de monede şi 18 podoabe dacice din argint, au fost repatriate şi au fost prezentate astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă ce a avut loc la Muzeul Naţional de Istorie a României, instituţie în custodia căreia se află. Artefactele indisponibilizate au fost predate organelor judiciare române pe 30 martie 2018, acestea urmând a constitui mijloace materiale de probă în cadrul procesului penal. 

Menţionăm că, în cadrul operaţiunilor de asistenţă judiciară internaţională, Tribunalul Landului Federal Salzburg a dispus în 2016 instituirea sechestrului asupra bunurilor imobile aflate în proprietatea inculpatului, până la concurenţa sumei de 200.000 euro”, a conchis procurorii.