Dosarul Rompetrol. Sorin Roşca Stănescu ar putea fi eliberat condiţionat

Fostul senator Sorin Roşca Stănescu ar putea eliberat condiţionat din închisoare. Asta după ce magistraţii Judecătoriei Sectorului 4 au admis propunerea Penitenciarului Jilava, după ce acesta a executat şapte luni din cei doi ani şi patru luni de închisoare primiţi în dosarul Rompetrol. Decizia nu este definitivă.

Sorin Roşca Stănescu a fost dus, vineri, de la Penitenciarul Jilava la DIICOT. El a fost audiat timp de aproximativ două ore, într-un dosar privind contractarea de credite în valoare de câteva milioane de euro de la BRD, în urmă cu mai mulţi ani.

Sorin Roşca Stănescu, condamnat la 2 ani şi 4 luni de închisoare cu executare

Sorin Roşca Stănescu a primit un an de închisoare pentru utilizare de informaţii privilegiate şi 2 ani de închisoare pentru constituire a unui grup infracţional organizat. Pedepsele au fost contopite, astfel că acesta va executa pedeapsa cea mai mare, respectiv 2 ani, la care s-a adăugat un spor de patru luni.

În acelaşi dosar a mai fost condamnat şi fostul ministru al Comunicaţiilor Sorin Pantiş (2 ani şi 8 luni de închisoare), care se află deja încarcerat după ce a fost condamnat la 7 ani de închisoare în dosarul „ICA”.

Cât despre omul de afaceri Dinu Patriciu, judecat şi el ani buni în dosar, magistraţii au constatat decesul acestuia şi au decis încetarea procesului penal în ceea ce-l priveşte. 

Sentinţa de marţi vine la mai bine de nouă ani de la debutul dosarului „Rompetrol“ şi după achitări pe linie date de magistraţii Tribunalului Bucureşti după procesul pe fond.

Dosarul Rompetrol, nouă ani de tergiversări

Dosarul Rompetrol a fost deschis în martie 2005, când DIICOT  a declanşat cercetarea penală a lui Dinu Patriciu pentru delapidarea unei creanţe din străinătate recuperată de Rompetrol. Potrivit anchetatorilor, în perioada septembrie 1999 – noiembrie 2001, administratorul Rompetrol SA şi-a  însuşit suma de 85 milioane de dolari, viraţi companiei petroliere de către Libia, în baza acordului EPSA. Acordul se referea la exploatarea zăcământului libian de la Murzuk şi prevedea că profitul va fi împărţit pe jumătate cu statul român, a cărui companie petrolieră îl descoperise.  

Dinu Patriciu ar fi încercat să piardă urma banilor din Libia prin încheierea de contracte de cesiune de creanţe, împrumut şi novaţie între firmele din cadrul grupului Rompetrol.

Patriciu, acuzat şi de manipularea Bursei

În acelaşi dosar, Patriciu a fost acuzat că a  organizat şi coordonat operaţiunile de tranzacţionare a acţiunilor emise de Rompetrol Rafinare SA. Scopul  a fost influenţarea şi menţinerea unui nivel artificial al preţului de deschidere şi tranzacţionare a acţiunilor. Patriciu i-ar fi implicat în aceste manevre şi pe Sorin Roşca Stănescu şi pe Sorin Pantiş, cărora le-a dezvăluit termenii şi condiţiile în care urmează să se desfăşoare operaţiunile de tranzacţionare a acţiunilor la Bursa de Valori Bucureşti.  

Pe 8 septembrie 2006, Dinu Patriciu a fost trimis în judecată, alături de Alexandru Bucşă, Petrică Grama, Iulian Florin Aldea, Elena Cerasela Rus, Claudiu Simulescu, Sorin Roşca Stănescu, Sorin Pantiş, Victor Eros, Paul Miclăuş, Elena Albu şi Gabriela Anghelache.

Dosarul, tergiversat în justiţie

Pe 22 octombrie 2007, Tribunalul Bucureşti a trimis dosarul la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă, pentru refacerea urmăririi penale, pe motiv că procurorii ar fi încălcat mai multe proceduri în derularea anchetei. Parchetul General a făcut recurs la Curtea de Apel Bucureşti, care a admis acţiunea şi a întors dosarul la Tribunal. 

Ulterior, pe 27 mai 2009, după trei ani de când dosarul a fost trimis în instanţă, magistraţii au trecut la judecarea pe fond a procesului. După alţi trei ani, pe 28 august 2012, Tribunalul Bucureşti a dat prima sentinţă. Procurorii au făcut apel, iar în octombrie 2013  Curtea de Apel Bucureşti şi-a declinat competenţa în soluţionarea cauzei în favoarea Curţii Supreme, pentru că unul dintre inculpaţi, Sorin Roşca Stănescu, are funcţia de senator. 

Pe 10 ianuarie 2014 însă, dosarul s-a întors la Curtea de Apel, după ce avocaţii inculpaţilor au cerut declinarea de la Instanţa Supremă. Aceştia au arătat că deşi Sorin Roşca Stănescu este senator, iar cazul ar trebui judecat la instanţa supremă potrivit legii, se încalcă alte normative judiciare ce ar determina judecarea la Curtea de Apel.  

De ce au fost găsiţi vinovaţi inculpaţii

• Sorin Pantiş (fost ministru al Comunicaţiilor) – a fost condamnat la 2 ani şi 8 luni de închisoare cu executare pentru manipularea pieţei şi sprijinire a unui grup infracţional organizat.
• Sorin Roşca Stănescu (senator PNL) – 2 ani şi 4 luni de închisoare cu executare pentru utilizare de informaţii privilegiate şi aderare la un grup infracţional organizat.
• Alexandru Bucşă (fost vicepreşedinte The Rompetrol Group Olanda) – 6 ani de închisoare cu executare pentru complicitate la delapidare, complicitate la spălare de bani, respectiv constituire a unui grup infracţional organizat.
• Florin Iulian Aldea (agent de servicii de investiţii financiare) – 5 ani de închisoare cu executare pentru aderare la unui grup infracţional organizat.
• Claudiu Simulescu (agent de servicii de investiţii financiare) – 4 ani de închisoare cu executare pentru complicitate la manipularea pieţei de capital, respectiv aderarea la grup infracţional. 
• Petrică Grama (fost director în Ministerul Finanţelor Publice) -  2 ani şi 4 luni de închisoare cu executare pentru complicitate la delapidare şi constituirea unui grup infracţional organizat. 
• Gabriela Victoria Anghelache (fost preşedinte CNVM) – 3 ani de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului.
• Cerasela Rus (agent de servicii de investiţii financiare) – 3 ani de închisoare cu suspendare pentru aderarea la un grup infracţional organizat. 
• Irina Mihaela Popovici (fost vicepreşedinte al CNVM) – 3 ani de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului. 
• Paul Gabriel Miclăuş (fost vicepreşedinte CNVM) – 2 ani de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului.
• Victor Eros (fost membru CNVM) – 2 ani de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului.
• Elena Albu (fosta şefă a Corpului de Control al CNVM) a fost achitată pentru aderare sau sprijinire a unui grup infracţional organizat şi pentru favorizarea infractorului.