Dosarul în care fostul şef al ANI Horia Georgescu a fost trimis în judecată, mutat la Curtea de Apel Bucureşti

Dosarul în care fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) Horia Georgescu este acuzat de abuz în serviciu după ce ar fi aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) va fi judecat de Curtea de Apel Bucureşti. Asta după ce judecătorii Curţii Supreme şi-au declinat competenţa.

„În temeiul dispoziţiilor art. 50 Cod procedură penală raportat la art. 38 şi art. 48 Cod procedură penală, declină competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii Iuoraş Mihnea Remus, Nicolescu Theodor Cătălin, Popa Mocanu Ingrid Luciana, Georgescu Horia, Vişoiu Gheorghe, Hanu Alexandru Florin, Canangiu Constantin Cătălin, Drulă Dorin Cornel,Nistor Neculai, Zaarour Ingrid, Baciu Remus Virgil şi Marko Attila Gabor în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul”, potrivit înaltei Curţi.

Decizia este definitivă.

Horia Georgescu, alături de deputaţii Theodor Nicolescu şi Marko Attila Gabor, au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie, pe 9 aprilie, în dosarul în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu şi luare de mită după ce ar fi aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).

Concret, Horia Gerogescu şi Marko Attila, fugit în Ungaria, urmează să răspundă în faţa judecătorilor pentru trei infracţiuni de abuz în serviciu, în timp ce Theodor Nicolescu va fi judecat pentru luare de mită, şi abuz în serviciu.

Alături de cei trei, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au mai deferit justiţiei şi pe Ingrid Zaarour, fost preşedinte al Agenţiei Naţionale de Restituire a Propietăţilor (ANRP), Mihnea Remus Iuoraş, Ingrid Luciana Popa Mocanu şi Remus Virgil Baciua, foşti vicepreşedinţi ai ANRP, toţi urmând a fi judecaţi pentru trei infracţiuni de abuz în serviciu.

De asemenea, în faţa magistraţilor vor ajunge şi Constantin Cătălin Canangiu, fost reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice, Dorin Costel Drulă şi Neculai Nistor, evaluatori autorizaţi, membrii ai Asociaţiei Naţionale al Evaluatorilor Autorizaţi (ANEVAR), pentru complicitate la abuz în serviciu, dar şi Alexandru Florin Hani, tot evaluator autorizat, pentru laure de mită şi complicitate la abuz în serviciu.

Acuzaţiile aduse de procurori

Procurorii anticorupţie susţin că, în calitate de membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor (în 2008), ar fi emis în trei dosare titluri de despăgubire pe baza unor rapoarte de evaluare contrare Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor şi  contrare prevederilor. 

Concret, „la data de 04 decembrie 2008, membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor au aprobat raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Neculai Nistor, în dosarul înregistrat sub. nr. 8745/CC/2006, prin care a fost stabilită o valoare a terenului în suprafaţă de 55.390 metri pătraţi de 84.546.000 lei (1526 lei/ metru pătrat), prin supraevaluarea acestuia cu suma de 13.127.430 euro, echivalentul a 48.399.522 lei, prejudiciind cu această sumă bugetul de sta şi facilitând obţinerea unor avantaje patrimoniale de către două persoane”, se arată în rechizitoriul trimis instanţei.

De asemenea, DNA precizează că, în data de 10 noiembrie 2008, aceeaşi membri, cu excepţia lui Constantin Canangiu, ar fi aprobat raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Dorin Drulă, în dosarul de despăgubire înregistrat sub nr. 26600/CC/2006, prin care a fost stabilită o valoare a terenului de 1.535 metri pătraţi şi construcţie demolată de 2.137.636 euro, respectiv 7.851.965 lei, prin supraevaluarea acestora cu suma de 1.730.554 euro, echivalentul a 6.510.865 lei prejudiciind cu această sumă bugetul de stat şi facilitând obţinerea unor avantaje patrimoniale necuvenite de către o persoană.

Mai mult, la data de 02.09.2008, membrii Comisiei ar fi aprobat raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Alexandru Hanu în dosarul de despăgubire nr. 13653/FFCC/2008, prin care a fost stabilită o valoare a terenului de 20,5 hectare, situat pe raza fostei comune Dudeşti – Cioplea, actualmente sector 3 Bucureşti, de 104.640.072 euro (375.050.942 lei) prin supraevaluarea acestuia cu suma de aproximativ 60 milioane euro, prejudiciind cu această sumă bugetul de stat şi facilitând obţinerea unor avantaje patrimoniale necuvenite de către trei persoane.

Theodor Nicolescu cerea 5% comision

Tot în documentul trimis instanţei, procurorii anticorupţie notează că, în perioada 2007-2008, deputatul Theodor Nicolescu, care la acea dată ocupa funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor şi calitatea de membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi cerut de la trei persoane cinci la sută din totalul acţiunilor pe care aceştia urmau să le primească în urma conversiei titlurilor de despăgubire din dosarele aflate la ANRP. 

Astfel, în schimbul banilor, Nicolescu urma să asigure soluţionarea favorabilă şi cu celeritate a dosarelor de despăgubire.

„Nicolescu Theodor-Cătălin a primit, în perioada 2009-2013, de la cele trei persoane aproximativ 6.200.000 lei, reprezentând bani şi contravaloarea acţiunilor. Banii au fost remişi în general, în tranşe de până la 250.000 de lei, în lei şi euro, iar suma de 680.000 lei prin cont, în baza unui contract de comision încheiat fictiv pentru a masca comisionul.

În cursul anului 2008, Hanu Alexandru Florin, a primit de la o persoană, suma de 10.000 euro, pentru a face o evaluare imobiliară favorabilă asupra imobilului care făcea obiectul despăgubirii în dosarul nr. 13653/FFCC/2008”, mai arată sursa citată.

În acest fel, procurori susţin că membrii comisiei ar fi prejudiciat statul cu 84.588.304 euro (304.837.796 lei).

Dosarul urmează să fie soluţionat de magistraţii Curţii Supreme.

Deputatul Marko Attila a fugit din ţară

Urmărit penal şi în dosarul fostei şefe DIICOT Alina Bica, Marko Attila a plecat la Budapesta pe 4 decembrie 2014, adică exact în ziua în care fusese citat la DNA pentru a fi audiat în dosarul despăgubirilor ilegale de la ANRP, în care este vizată şi fosta şefă a DIICOT Alina Bica. 

Cu o zi înainte, pe 3 decembrie, Camera Deputaţilor încuviinţase arestarea sa preventivă. Motivul invocat de deputat pentru a nu veni în faţa procurorilor a fost o pretinsă participare la o manifestare a maghiarilor de pretutindeni.

Ulterior, procurorii anticorupţie au trimis o a doua cerere de reţinere şi arestare preventivă pe numele deputatului. Solicitarea a rămas fără obiect după ce parlamentarul şi-a trimis, miercuri, prin fax, demisia. Până săptămâna viitoare, la Parlament va trebui să sosească şi demisia în original, iar joi urmează să se discute.