Dosarul Carpatica: Toncescu, Hosu, fostul şef al Serviciului de combatere a traficului cu migranţi, trimişi în judecată

Procurorii DNA i-au trimis în judecată, luni, în dosarul “Carpatica”, pe fostului preşedinte al Consiliului de Administraţie al societăţii Carpatica Asig Angela Toncescu, pe Dan Hosu, soţul fostului procuror-şef adjunct al DIICOT Giorgiana Hosu, pe omului de afaceri Sorin Tatu, şi pe Cătălin Cataramă, fostul şef al Serviciului de combatere a traficului cu migranţi.

Dosarul va fi judecat de Tribunalul Bucureşti, procurorii propunând instanţei să menţină măsura controlului judiciar luată în cazul lui Dan Hosu, Ion Sorin Tatu şi Cătălin Marian Cataramă.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticoprupţie îi acuză pe Angela Toncescu de trei infracţiuni de cumpărare de influenţă şi pe Dan Hosu, administrator la unei societăţi comerciale, fost şef al Serviciului de combatere a traficului cu migranţi din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, de trafic de influenţă, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, în formă continuată, instigare la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată şi de dare de mită.

Ion Sorin Tatu, administrator al unei societăţi comerciale, va fi judecat pentru de trafic de influenţă, iar Cătălin Marian Cataramă, la data faptelor şeful Serviciului de combatere a traficului cu migranţi din cadrul Poliţiei Române, pentru acces ilegal la un sistem informatic, fals informatic, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, toate în formă continuată, precum şi pentru luare de mită.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada martie 2015 - martie 2016, Angela Toncescu, atunci membru în Consiliul de Administraţie al SC Carpatica Asig SA, a acţionat în mod sistematic, direct sau prin intermediul unor terţe persoane aflate în cercul său relaţional, în vederea influenţării deciziilor de la nivelul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) în favoarea intereselor sale personale şi ale societăţii de asigurări.

“Demersurile acesteia au fost realizate atât pentru obţinerea avizului necesar numirii sale în funcţia de preşedinte Consiliului de Administraţie al Carpatica Asig SA, cât şi pentru ca ASF să nu adopte unele decizii nefavorabile societăţii de asigurări SC Carpatica Asig SA”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Procurorii îi acuză pe Sorin Tatu, Dan Hosu şi Adrian Gurzău că au favorizat sau au susţinut interesele Angelei Toncescu. Aceştia ar fi pretins şi primit indemnizaţii lunare de la SC Carpatica Asig SA, în schimbul influenţei asupra unor persoane din conducerea ASF.

“Primirea banilor era mascată prin încheierea, cu societăţile administrate de inculpaţi sau interpuşi ai acestora, a unor contracte păguboase pentru societatea de asigurări, valoarea acestora ajungând în unele cazuri până la 480.000 de euro fără TVA”, susţin procurorii.

Acţiunile celor trei au vizat influenţarea voturilor exprimate în şedinţele Consiliului ASF, astfel încât: să fie demarată procedura de avizare a Angelei Toncescu şi a lui Liviu Andrei Stoicescu în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al societăţii Carpatica Asig, respectiv în funcţia de director general al firmei, în condiţiile în care aceştia nu îndeplineau condiţiile legale pentru ocuparea funcţiilor respective; să fie adoptate decizii favorabile atât societăţii Carpatica Asig, cât şi persoanelor din conducerea acesteia (de exemplu, să fie menţinută, în mod artificial, măsura de redresare pe bază de plan a societăţii, în contextul în care aceasta, încă din luna iulie 2015, avea o situaţie financiară care impunea închiderea procedurii de redresare financiară, retragerea autorizării de funcţionare şi constatarea stării de insolvenţă urmare a necapitalizării acesteia cu o sumă de circa 100 milioane de euro), a mai arătat DNA în rechizitoriu.

Procurorii îl mai acuză pe Dan Hosu că, în 3 august 2016, prevalându-se de ascendentul moral pe care-l avea asupra lui Cătălin Cataramă, ca fost şef al Serviciului de combatere a traficului cu migranţi, l-a instigat pe acesta să acceseze sistemul informatic administrat de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date şi să-i furnizeze datele de identificare ale unor persoane decedate.

“În baza acestor informaţii, inculpatul Hosu Dan a urmărit să încheie mai multe înţelegeri patrimoniale cu urmaşii persoanelor decedate, cu scopul obţinerii unui procent semnificativ, pentru sine, din sumele ce urmau a fi acordate de către societăţile de asigurări responsabile civilmente”, susţin procurorii.

În 26 august 2016, pentru “ajutorul” acordat, Dan Hosu i-a oferit un sejur într-o staţiune de pe litoralul românesc lui Cătălin Cataramă, iar acesta a acceptat.

În acelaşi dosar, anterior, procurorii anticorupţie au încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu fostul deputat Adrian Gurzău, acuzat de trafic de influenţă şi cu Liviu Andrei Stoicescu, acuzat de complicitate la cumpărare de influenţă.

În baza acestui acord, procurorii propun instanţei condamnarea lui Adrian Gurzău la doi ani şi opt luni de închisoare cu suspendare şi a lui Liviu Andrei Stoicescu la un an şi opt luni de închisoare cu suspendare. În acord se mai prevede că, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpaţii vor presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în condiţiile stabilite de instanţă, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu pot presta această muncă.

Tribunalul Bucureşti urmează să judece în 7 februarie dosarul lui Adrian Gurzău.

Dosarul lui Liviu Andrei Stoicescu a fost judecat la Tribunalul Bucureşti, care în 21 decembrie 2016 a admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi l-a condamnat la un an şi opt luni de închisoare cu suspendare, pe o perioadă de supraveghere de doi ani. Decizia a fost contestată de procurorii DNA, Curtea de apel Bucureşti urmând să judece apelul în 14 februarie.