DNA anchetează tentativa DIICOT de a-l salva pe Tender de puşcărie, prin aplicarea unei pedepse cu suspendare

Direcţia Naţională Anticorupţie verifică motivul pentru care procurorii DIICOT au cerut ca omul de afaceri Ovidiu Tender să fie condamnat la închisoare cu suspendare, în dosarul cunoscut sub numele de „Carom“. Informaţia apare în raportul Inspecţiei Judiciare, care a verificat managementul DIICOT din perioada 2013-2014.

De altfel, procurorii anticorupţie o cercetează deja pe fosta şefă a DIICOT, Alina Bica pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender, respectiv pentru sprijinul acordat acestuia, pentru a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare în dosarul „Carom“.

Referatul care a deschis cutia Pandorei

Inspectorii judiciari au stabilit că procurorul de şedinţă al dosarului „Carom“, Claudia Curelaru, a întocmit pe 27 octombrie 2014, cu doar două luni înainte de condamnarea pe fond a afaceristului, un referat prin care propunea formularea unor concluzii de condamnare a lui Ovidiu Tender la pedeapsa închisorii, cu suspendarea sub supraveghere a pedepsei. 

Procurorul invoca faptul că Ovidiu Tender a fost trimis în judecată şi pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, infracţiuni pentru care s-a împlinit termenul de prescripţie al răspunderii penale. 

„Urmare a acestui referat a fost întocmit un proces-verbal conform căruia procurorul-şef  al Direcţiei Alina Bica, procurorul şef serviciu judiciar Silvia Ştefănescu şi procurorul de şedinţă Claudia Curelaru au discutat şi au convenit, de comun acord, să fie formulate concluzii de condamnare, cu suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatului Tender Ovidiu, conform referatului procurorului de caz“, potrivit raportului. Dar din verificările efectuate de inspectorii judiciari a rezultat că referatul este „incomplet“, în sensul că a fost omisă precizarea că pentru celelalte infracţiuni (spălarea de bani – n.r.) nu se prescrisese răspunderea penală. „Faptele privind această împrejurare formează obiectul unui dosar penal aflat pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie“, conchid inspectorii judiciari.

Cum i-a fost luat dosarul procurorului Rădescu

De altfel, cele două procuroare de la DIICOT - Claudia Curelaru şi Silvia Ştefănescu – au fost audiate la Direcţia Naţională Anticorupţie în acest caz, în calitate de martori. La DNA a dat declaraţii şi procurorul Mirel Rădescu căruia i-a fost luat cazul de către fosta şefă a DIICOT, Alina Bica pentru a-l da Claudiei Curelaru. Acesta le-a povestit anchetatorilor cum i-a fost luat dosarul. 

„Începând cu a doua jumătate a anului 2008, am participat ca procuror de şedinţă în dosarul cunoscut sub numele Tender-CAROM, până la termenul de judecată din luna septembrie 2013, ulterior acestei date în dosar fiind desemnată să participe colega mea, doamna procuror Curelaru Claudia Ionela. După ce la conducerea D.I.I.C.O.T. a fost numită doamna Bica Alina Mihaela, undeva la sfârşiul lunii mai – începutul lunii iunie 2013, am fost căutat de Bica Alina Mihaela care m-a întrebat cum văd evoluţia dosarului şi finalitatea acestuia. I-am răspuns că (…) este normal ca şi în acest dosar, având în vedere faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, să obţin cel puţin o pedeapsă de cel puţin 15 ani închisoare (…) în luna august 2013, a primit pe mailul personal un tabel întocmit de doamna procuror-şef serviciu Silvia Ştefănescu, privind situaţia cauzelor în care urma să participăm în continuare în şedinţele de judecată, ocazie cu care am constatat că, dintre toate cauzele la care până atunci participam ca procuror de şedinţă, cauza Tender a fost repartizată doamnei procuror Curelaru Claudia Ionela. Am sunat-o pe doamna Ştefănescu şi am întrebat-o de ce anume mi-a fost luat dosarul Tender, răspunzându-mi că aşa a zis doamna Bica Alina Mihaela“, le-a mărturisit procurorul DIICOT colegilor săi de la DNA.

Alina Bica a cerut pedeapsa cu suspendare

La rândul ei, Silvia Ştefănescu, şefa acestuia a arătat că procurorul „Curelaru Claudia Ionela mi-a adus la cunoştinţă, în mai multe rânduri, că procurorul-şef  al Direcţiei, la acea vreme Bica Alina Mihaela, o cheamă să îi dea informaţii cu privire la stadiul dosarului ce îl privea pe inc. Ovidiu Tender ş.a. De asemenea, mi-a adus la cunoştinţă că în data de 27.11.2014 a fost chemată din nou la cabinetul procurorului-şef Bica Alina Mihaela, direct de la instanţa de judecată. În ziua respectivă, în jurul prânzului, Viorica Popa m-a sunat pe interiorul meu, şi mi-a făcut legătura telefonică cu Bica Alina Mihaela care mi-a spus să cobor la ea în birou cu caietul de şedinţă. Aceasta mi-a spus să scriu un proces – verbal în caietul de şedinţă în care să se consemneze că procurorul-şef direcţie Bica Alina Mihaela, procurorul de şedinţă Curelaru Claudia Ionela şi procurorul şef serviciu judiciar, subsemnata, suntem de acord ca în cauza privind pe Ovidiu Tender ş.a. să se pună concluzii ca modalitate de executare a pedepsei suspendarea sub supraveghere. I-am sugerat să lase instanţa de judecată să decidă, spunându-i, totodată, că Iancu Alexandru, în dosar de acelaşi gen, a primit o pedeapsă de 11 ani închisoare. Replica Alinei Bica a fost „Silvi, nu eşti de acord cu mine?“ În acest context, 

i-am zis că da“, a explicat Ştefănescu la DNA.

Aceasta a mai arătat că în dimineaţa în care Alina Bica a fost reţinută i-a mărturisit procurorului general adjunct Codruţ Olaru ce s-a întâmplat în dosarul „Carom“.

„Acesta m-a admonestat că am acceptat cu uşurinţă o astfel de atitudine, în ciuda experienţei mele, mi-a spus să o sun pe Curelaru Claudia Ionela şi împreună cu aceasta să mergem la cabinetul dânsului. După ce am fost la cabinetul domnului Codruţ Olaru, împreună cu Curelaru Claudia Ionela am făcut concluzii scrise în care am solicitat instanţei condamnarea inculpaţilor cu executarea pedepselor în penitenciar, dovadă şi pedepsele aplicate“, a mai declarat procurorul.

În final, Ovidiu Tender a fost condamnat, pe 8 iunie, la 12 ani şi şapte luni de închisoare, iar Marian Iancu a primit o pedeapsă de 14 ani de închisoare, în dosarul „Carom“, fiind astfel găsiţi vinovaţi de înşelăciune şi spălare de bani, decizia luată de Curtea de Apel Bucureşti (CAB) fiind definitivă.