Directorul INSCOP: Klaus Iohannis este locomotiva noului PNL

Jurnalistul Liviu Iolu a discutat, la Adevărul Live,cu directorul INSCOP, Remus Ştefureac, despre instituţiile în care au românii încredere, despre cum se raportează românii la Legea Big Brother, dar şi despre motivele pentru care cetăţenii simt nevoia de a vota un nou partid politic.

Remus Ştefureac: Am publicat luni un sondaj privind intenţia de vot pentru partide şi se poate remarca o tendinţă de creşetere a intenţiei de vot pentru noul PNL. Creşterea e legată de fuziune, de unificare a vechiului PNL şi PDL, iar brandurile celor două partide se netezesc.

Explicaţia cea mai importantă este legată de racordarea noului PNL la preşedintele Klaus Iohannis. Săptămâna trecută am publicat acea întrebare legată de mulţumirea faţă de mandatul lui Iohannis, iar 75% din cei chestionaţi s-au arătat mulţumiţi.

Mâine vom publicat un nou sondaj şi se va observa că tenţinta este în creştere. Klaus Iohannis este o locomotivă pentru noul PNL.

Aştept programul de guvernare al PNL.

26% din români susţin că sunt dispuşi să voteze un partid nou. Mi se pare foarte mult. Nevoia de întinerire a clasei politice trebuie încurajată, iar restricţiile legislative privind înfiinţarea de noi partide trebuie eliminate.

Doamna Macovei îşi va lansa partidul. Domnia sa pleacă de la 4,4% şi nu este deloc puţin. Dacă voturile Monicăi macovei ar rămâne acelaşi şi pentru partid atunci ar trece pragul parlamentar. Domnul Ghiţă a mai anunţat o iniţiativă.

În aceste zile se discută şi despre finanţarea partidelor

Opinia publică nu este opozabilă. În Comisia de Cod electoral s-a luat decizia la ca la viitoarele campanii să fie o finanţare strict bugetară. 70% din respondenţi spun că partidele ar trebui finanţate atât de la buget, cât şi din alte surse.

Dacă ne costă mai puţin să finanţăm de la buget este un lucru bun.Sunt ţări în care există finanţări exclusiv bugetare, alte în care se fac donaţii. În România, o finanţare de la buget şi asigurarea unei echităţi ceva mai mari în ceea ce priveşte această finanţate..Trebuie găsită acea formulă, ca să nu se plece de la ideea ca un partid nou înfiinţat să primească aceeaşi bani ca un partid consolidat. Trebuie filtre care ţin de prag electoral, de numărul de membri adunaţi de partid după ceva timp.

Mi se pare interesantă revenirea la votul pe listă

Explicaţiile sunt mai multe. Pe de o parte, votul uninominal este asociat cu ideea de creşetere artificială a numărului de parlamentari. Nu votul uninominal a determinat creşterea, ci un sistem ciudat în care distribuţia mandatelor se face proporţional. Avem nevoie de un sistem proporţional, în care partidele să primească mandatele în funcţie de voturile primite. Revenirea la votul pe liste poate fi o formulă mai bună pentru că se menţine proporţionalitatea. Partidele pot selecta mai bine pe cine pun pe liste. 

Despre combaterea corupţiei

Două treimi din români spun că acţiunile DNA s-au îmbunătăţit. Am încercat să testăm prezumţia de vinovăţie. Sunt mai mulţi cei care cred în prezumţia de nevinovăţie, decât ceilalţi. Explicaţia are legătură cu isteria mediatică. Uşurinţa cu care se caută vinovaţi, cu care construim tribunale ale poporului. Sălile de judecată au devenit platourile de televiziune. Nimeni nu are acces la zecile de informaţii din dosare, ci doar la rechizitorii.

Despre legile Big Brother

În contextul respingerii celor trei legi Big Brother, esenţa este binomul libertate vs securitate. Într-o situaţie democratică regula este libertatea. Opiniile românilor sunt corecte. Un procent destul de mare, 30%, susţin că telefoanele le sunt ascultate. Un procent foarte mare. Explciaţiile sunt legate de moştenirea istorică. Pe de altă parte, există o cultură urbană care stimulează astfel de percepţii. La o mare parte din români le este teamă de infractori. Este datoria instituţiilor fundamentale să ofere un pachet de legi valid perfect racordat observaţiilor CCR care să asigure maximul de libertăţi în condiţii optime de securitate.