Dedicaţie? Licitaţie cu cântec pentru camioanele Ministerului Apărării

Mai sunt doar câteva zile până când se încheie mega-licitaţia Armatei pentru achiziţia unui număr-record de camioane militare, iar procedura nu este lipsită de controverse. Numeroase semne de întrebare  însoţesc licitaţia pentru achiziţia unui prim lot de 3.200 de platforme de transport auto multifuncţionale pe roţi - mai exact 2.902 autocamioane de diferite tipuri şi 363 de remorci, în valoare totală de 3,42 miliarde de lei.

Ulterior, vor mai mai fi achiziţionate şi alte loturi de camioane, astfel că, la final, Armata va avea în dotare 13.963 de platforme de transport nou-nouţe.

Modificarea normei de poluare din 3 în 5 chiar în timpul licitaţiei, comasarea în acelaşi lot a vehiculelor militare cu unele civile, precum şi clauze de off-set restrictive, sunt câteva din prevederile caietului de sarcini care ridică mari semne de întrebare asupra licitaţiei. 

Am solicitat lămuriri Ministerului Apărării Naţionale (MApN), dar până la data publicării articolului nu am primit niciun răspuns. 

Norma de poluare, modificată din pix

Procedura pentru achiziţionarea celor peste 3.000 de camioane militare 4x4, 6x6 şi 8x8, camioane militarizate sau trailere, configurate pentru diverse utilizări, precum şi remorci, utilaje specializate pentru transportul tehnicii şi a trupelor pentru Armata Română a fost modificată din mers.

Astfel, chiar în timpul desfăşurării licitaţei, MApN a schimbat norma de poluare a camioanelor.

Concret, conform documentaţiei tehnice publicate în SEAP, la 10 iulie 2018, data publicării anunţului de licitaţie, norma de poluare pentru toate vehiculele motorizate era Euro 3. După numai trei zile, în data pe 13 iulie, la secţiunea „Clarificări“ din anunţul de licitaţie, norma de poluare se schimbă în Euro 5, mult mai costisitoare. Asta mai ales că platformele trebuie să funcţioneze, conform caietului de sarcini, nu doar cu motorină, dar şi cu combustibil unic NATO, mult mai poluant. Numai această modificare ridică costurile unui camion militar cu circa 20.000 de euro, potrivit unor surse militare.

În plus, vehiculele militare au fost comasate cu unele comerciale, iar caietul de sarcini obligă ca platformele să fie fabricate integral de acelaşi producător. Numai că, din punct de vedere constructiv, linia de fabricaţie pentru un vehicul militar este distinctă de cea pentru un vehicul comercial, motiv pentru care majoritatea producătorilor nu au integrate activităţile de producţie în cadrul aceleiaşi companii. 

Alte clauze restrictive

Prin caietul de sarcini sunt impuse şi alte obligaţii restrictive, precum clauze offset, cu o pondere de 30 de procente la evaluarea ofertelor. Concret, câştigătorul licitaţiei va fi obligat să facă în România şasiurile şi suprastructura camioanelor militare, precum şi asamblarea finală a platformelor auto. Pentru a îndeplini această obligaţie, ofertanţii trebuie să se asocieze cu un operator român, pentru a nu fi nevoiţi să construiască de la zero liniile de asamblare. Iar România dispune de capabilităţi reduse în această privinţă, singurul producător care ar putea să îndeplinească cerinţele fiind Roman Braşov. Unii dintre participanţii la licitaţie au acuzat că măsura este una discriminatorie faţă de producătorii din alte state UE, care ar contravine chiar principiilor de bază din Tratatul de aderare. 

Mai tari ca armatele Franţei şi Italiei

Alte semne de întrebare ridică tocmai numărul imens de camioane prevăzut de programul de înzestrare.  Unele surse suţin că parcul auto al MApN îmbogăţit cu cele aproape 14.000 de „platforme de transport“ este unul supradimensionat, cu mult mai mare decât cel al unor armate importante din NATO.

Concret, conform unor date publice,  puţine ţări s-ar putea lăuda cu un parc auto militar similar sau mai mare decât cel planificat pentru  Armata Română. Astfel, Grecia are 10.230 de vehicule de transport, Italia 7.200 de camioane de mai multe tipuri, iar Franţa 7.877 de astfel de maşini. Britanicii par să stea cel mai bine cu 10.105 camioane grele şi 12.000 uşoare. La extrema cealaltă, forţele armate belgiene se pot lăuda cu numai 761 de camioane de diverse tipuri, mai puţin de un sfert din acest prim lot de peste 3.000 de camioane pe care îl achiziţionează MApN. 

Roman Braşov, aliată cu Rheinmetall MAN

În urmă cu ceva timp, MHS Truck & Bus, unic importator şi partener de service al vehiculelor militare şi militarizate Rheinmetall MAN în România, a semnat un parteneriat de tip joint-venture cu fabrica de autocamioane Roman, pentru a produce, în România, platforme de transport auto multifunctionale, în funcţie de necesităţile de echipare ale Armatei României.

Pentru integrarea industriei româneşti în programul de echipare a Armatei României cu vehicule militarizate, MHS Truck & Bus va colabora, pe lângă Roman Braşov, cu mai mulţi furnizori locali.

A „anticipat“ câştigarea contractului 

Anul trecut, Armata Română a mai achiziţionat 173 de autocamioane militare de la IVECO Defence Vehicles, pentru circa 128 de milioane de lei. 

Licitaţia a fost lansată în august 2017, iar câştigătorul a fost anunţat la sfârşitul lunii ianuarie a acestui an. Până aici nu este nimic dubios. Numai că încheirea tranzacţiei pentru livrarea camioanelor fusese anunţată de responsabilii IVECO Defence Vehicles, pe propriul site, la secţiunea News, încă de pe data de  21 decembrie 2017. Deci, cu peste o lună înainte de anunţarea oficială a câştigătorului. 

Atunci a fost vorba de camioane 6x6, capabile să transporte minimum 24 de militari şi să funcţioneze pe motorină sau pe combustibil unic standard NATO. Potrivit cerinţelor, autocamioanele au un motor Diesel care respectă norma de poluare Euro 5.