Decizie CCR: Parlamentul să reia procedura de revizuire a modificărilor aduse Codului Penal
0Curtea Constituţională a României (CCR) arată că, deşi proiectul de revizuire a fost constatat neconstituţional, Parlamentului trebuie să reia procesul de reexaminare, conform deciziilor CCR.
„Este evident că, în cazul constatării neconstituţionalităţii unei astfel de legi, în ansamblul ei, decizia Curţii nu poate avea ca efect încetarea procesului legislativ în privinţa respectivei reglementări, întrucât o atare consecinţă ataşată actului jurisdicţional ar fi de natură să împiedice Parlamentul în îndeplinirea obligaţiei constituţionale expres prevăzute de art.147 alin.(2). Mai mult, nici legiuitorul nu poate opta pentru abandonarea procedurii legislative iniţiate, întrucât, aşa cum s-a menţionat, o atare opţiune ar avea ca efect păstrarea soluţiei legislative declarate neconstituţionale pe calea controlului de constituţionalitate a posteriori şi, implicit, lipsirea de efecte juridice a deciziei Curţii care a stat la baza iniţiativei legislative modificatoare. (...) Parlamentului îi revine în continuare obligaţia să reexamineze legea supusă controlului, iar, în cadrul acestei proceduri, să se conformeze celor statuate atât prin prezenta decizie, cât şi prin deciziile anterioare la care Curtea Constituţională a făcut trimitere“. Aceasta este motivarea Curţii Constituţionale la decizia de neconstituţionalitate privind modificările aduse Codului Penal.
Judecătorii CCR au constatat şi că Parlamentul poate să modifice şi alte prevederi care nu au făcut obiectul deciziei anterioare a Curţii, însă doar dacă acestea sunt în strânsă legătură cu textele neconstituţionale.
„Parlamentul are competenţa de a legifera doar în sensul punerii de acord a prevederilor constatate ca fiind neconstituţionale cu decizia Curţii Constituţionale. Pe de altă parte, pentru a asigura caracterul unitar al reglementării, Curtea a statuat că legiuitorul poate modifica şi alte prevederi legale, dar numai dacă acestea se găsesc într-o legătură indisolubilă cu dispoziţiile neconstituţionale, şi, în măsura în care se impune, va recorela celelalte dispoziţii ale legii, ca operaţiune de tehnică legislativă“. (...)
„Mai mult, în situaţia în care, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori se interpune o decizie a Curţii Constituţionale prin care norma în vigoare, care face obiectul intervenţiei legislative, a fost constatată neconstituţională, punerea de acord a legii, în cadrul procedurii de reexaminare, se va realiza atât cu privire la decizia pronunţată în controlul de constituţionalitate a priori, cât şi cu privire la decizia pronunţată în controlul de constituţionalitate a posteriori. Prin urmare, intervenţia ulterioară a legiuitorului nu se poate limita la eliminarea din conţinutul legii modificatoare a textelor constatate neconstituţionale, întrucât aceasta ar echivala cu păstrarea soluţiei legislative declarate neconstituţionale pe calea controlului de constituţionalitate a posteriori şi, implicit, lipsirea de efecte juridice a deciziei Curţii care a stat la baza iniţiativei legislative modificatoare. O astfel de conduită a Parlamentului ar anula obligaţia sa de punere de acord a legislaţiei cu deciziile Curţii Constituţionale“, scrie în motivare.
Prin urmare, CCR a constatat că, prin ignorarea iniţiativei legislative şi deciziei Curţii Constituţionale, Parlamentul a anulat scopul iniţiativei legislative. Viciul de neconstituţionalitate constă în omisiunea legiuitorului de a legifera în acord cu obligaţiile constituţionale prevăzute de art.147 din Legea fundamentală, Curtea a decis că acesta afectează actul normativ.
Pe 29 iulie, Codul Penal şi Codul de Procedură Penală au fost declarate de CCR neconstituţionale în ansamblul lor. Prin urmare, procesul de revizuire al Codurilor penale va trebui reluat.
Curtea Constituţională a admis sesizările de neconstituţionalitate formulate de PNL - USR şi de preşedintele Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse de Parlament Codului Penal şi Codului de Procedură Penală.