Decizia CCR pe tema redactării sentinţelor dă peste cap din nou Justiţia. Avertismentul ICCJ despre ce se va întâmpla peste 45 de zile
0Înalta Curte cere Parlamentului să pună în acord Codul de procedură penală cu dispoziţiile Legii fundamnetale pe tema perioadei în care magistraţii pot redacta motivarea deciziilor. ICCJ a luat act de hotărârea CCR care spune că decizia judecătorească trebuie să fie redactată, motivată în fapt şi drept, la data pronunţării.
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie solicită ferm o intervenţie cât mai rapidă a Legiuitorului pentru punerea în acord a dispoziţiilor Codului de procedură penală cu dispoziţiile Constituţiei. Celeritatea intervenţiei Legiuitorului este cu atât mai necesară cu cât, începând cu momentul publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial, dispoziţiile legale sus-menţionate vor fi suspendate de drept, iar, după 45 de zile, îşi vor înceta definitiv efectele juridice, în condiţiile art.147 alin.(1) din Constituţia României”, se arată într-un comunicat al ICCJ, semnat de şefa Instanţei supreme, Corina Corbu.
Ce a decis CCR
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ia act, astfel, de împrejurarea că, în şedinţa din 7 aprilie 2021, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile:
- art.400 alin.(1),
- art.405 alin.(3)
- art.406 alin.(1) şi (2) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale.
„Jurisdicţia constituţională a reţinut, în esenţă, că «este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt şi drept, la data pronunţării», invalidând astfel soluţia legislativă actuală, care prevede motivarea hotărârii judecătoreşti în termen de 30 de zile de la pronunţare (termen care poate fi prelungit succesiv până la un total de 90 de zile în condiţiile Legii nr.304/2004). În conformitate cu dispoziţiile art.147 alin.(4) din Constituţia României, deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor, de la data publicării în Monitorul Oficial”, arată ICCJ.
Ce efecte ar putea avea noua decizie a CCR
„În consecinţă, din perspectiva bunei desfăşurări a activităţii instanţei supreme, cât şi a tuturor instanţelor judecătoreşti – având în vedere numărul mare de cauze penale aflate pe rol, importanţa socială esenţială a procesului penal, prin care se apără ordinea de drept şi este protejată viaţa, integritatea fizică şi psihică, libertatea şi celelalte drepturi ale cetăţenilor şi chiar funcţionarea statului de drept – luând în considerare implicaţiile negative majore pe care le poate genera prelungirea proceselor penale (în condiţiile unui potenţial «vid» legislativ), inclusiv sub aspectul termenelor de prescripţie a răspunderii penale, din perspectiva Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie noua soluţie legislativă ce va fi elaborată trebuie să asigure respectarea drepturilor fundamentale ale tuturor persoanelor implicate în procedurile judiciare, conform deciziei Curţii Constituţionale, dar, în acelaşi timp, este necesar să fie una realistă şi să ia în considerare situaţia actuală a sistemului judiciar – în special supraîncărcarea şi deficitul de resurse cu care acesta continuă să se confrunte de o lungă perioadă”, se mai arată în comunicatul ICCJ.
Potrivit documentului citat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi manifestă întreaga disponibilitatea pentru a-şi pune la dispoziţie expertiza în procesul de dezbatere şi elaborare a unei soluţii legislative adecvate, care să permită un progres real, efectiv, sub aspectul apărării drepturilor cetăţenilor şi, în egală măsură, a desfăşurării în condiţii de celeritate şi de calitate a procesului penal, în vederea asigurării bunei funcţionări a justiţiei ca serviciu public.