De ce sunt centrele universitare în topul consumatorilor de canabis
0Cluj, Timiş, Iaşi sunt în topul judeţelor cu cei mai mulţi consumatori de canabis care ajung la camerele de gardă în urma intoxicaţiilor. În clasament se regăseşte şi municipiul Bucureşti, arată cele mai recente statistici furnizate de Agenţia Naţională Antidrog.
Potrivit sursei citate, printre cei care ajung la urgenţe se numără şi tineri care, pe lângă canabis, au consumat şi alcool sau medicamente. Concret, peste 25 de astfel de cazuri apar zilnic în unităţile sanitare din judeţele amintite. Însă statisticile nu i-au luat prin surprindere pe specialişti, care afirmă că Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşiul şi Bucureştiul sunt şi cele mai mari centre universitare.
„Cifrele sunt relevante pentru că, dacă e să ne referim la consumul de canabis, el este cel mai des întâlnit în rândul tinerilor, adică cei cu vârste cuprinse 16 - 25 de ani. Or în Timişoara, Cluj, Iaşi şi Bucureşti sunt cele mai mari comunităţi de tineri legate de campusurile universitare. Aici, consumul, care este un consum social, e mai crescut decât în alte oraşe. Însă nu trebuie să neglijăm faptul că mai există şi situaţii în care medicii nu raportează aceste cazuri, consumul fiind ilegal şi atunci avem de a face cu o subraportare”, a explicat psihologul Mihai Copăceanu.
Potrivit acestuia, subraportările au la bază şi alte motive. „Unii nu au probleme mari de sănătate, alţii nu merg ca să nu fie depistaţi. De obicei, românul ajunge la spital când are policonsum, adică pe lângă canabis, consumă şi alcool sau medicamente”, a precizat specialistul.
Consumul îndelungat duce la psihoză
Cei mai mulţi dintre cei care ajung la urgenţe au nevoie ulterior şi de şedinţe de psihoterapie, însă doar atunci când solicită sprijinul, ceea ce se întâmplă destul de rar. „Numărul de şedinţe de consiliere depinde foarte mult de persoana care consumă canabis, de cât de mult fumează şi de cât timp fumează, de istoria de consum, de intensitate. Pe termen lung, consumul duce şi la psihoză. Problema este că cei mai mulţi dintre ei nu-şi doresc să renunţe, susţin că e gestionabil. Ca psihologi ne lovim de o slabă motivaţie din partea pacientului. E o motivaţie diferită de cea pe care o au pacienţii care consumă droguri tari, precum cocaina”, a mai arătat Mihai Copăceanu.
Făcând referire la motivele pentru care centrele universitare se menţin în topul consumatorilor, specialiştii afirmă că preţul este un indicator pentru consum, la fel şi puterea economică, dar pe primul loc este accesibilitatea la drog. „Faptul că tinerii au acces cu uşurinţă la droguri contribuie la creşterea consumului în aceste judeţe”, a conchis Copăceanu.