De ce s-au ales cu pedepse ridicole inculpaţii din dosarul Microsoft

Magistraţii Curţii Supreme care au judecat dosarul Microsoft au dat dovadă de o indulgenţă greu de explicat atunci când au pronunţat sentinţele. Dorin Cocoş, Nicolae Dumitru şi Gabriel Sandu au beneficiat de reduceri consistente doar pentru că au făcut denunţuri şi şi-au recunoscut faptele.

Cum să scapi (aproape) nepedepsit după ce ai luat şpăgi de milioane de euro? Răspunsul la această întrebare l-au dat judecătorii Curţii Supreme care au pronunţat sentinţa în celebrul dosar Microsoft.

Deşi şi-au recunoscut cu nonşalanţă faptele, intermediarii afacerii cu licenţe Microsoft - Dorin Cocoş, Nicolae Dumitru, Gabriel Sandu şi Gheorghe Ştefan au primit pedepse ridicole: între un an şi 6 luni şi şi 3 ani de închisoare. Din acest motiv, procurorii DNA au contestat deja sentinţa Curţii Supreme, ultimul cuvânt urmând să-l aibă magistraţii Completului de 5 judecători, de la aceeaşi instanţă. Procesul va începe curând având în vedere că judecătorii care au dat sentinţa în procesul pe fond şi-au motivat ieri condamnările date pe 24 martie 2016 în acest dosar.

Denunţurile şi recunoaşterea faptelor: două treimi din pedeapsă

Pedepsele, surprinzător de mici au fost motivate de atitudinea inculpaţilor în timpul procesului. Astfel, Dorin Cocoş, Nicolae Dumitru şi Gabriel Sandu au scăpat dintr-un foc de jumătate din pedeapsă atunci când au făcut denunţuri. Pentru că şi-au recunoscut faptele, li s-a mai scăzut o treime din pedeapsă. Bomboana de pe tort a fost aplicarea legii penale mai favorabile, care a rezolvat ecuaţia condamnărilor în favoarea celor patru inculpaţi.

Magistraţii au susţinut că, „dacă nu s-ar proceda în acest mod s-ar ajunge la o inechitabilă aplicare a legii“. În ochii magistraţilor a contat foarte mult că trei dintre acuzaţi – Gabriel Sandu, Nicolae Dumitru şi Dorin Cocoş, au recunoscut acuzaţiile şi au făcut denunţuri la DNA. Astfel, instanţa a aplicat dispoziţiile art. 19 din OUG 43/2002, care prevăd că „persoana care (...) în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit infracţiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege“, dar şi pe cele ale art. 375 Cod de procedură penală, care prevăd că persoanele care se judecă în procedura simplificată a recunoaşterii vinovăţiei beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă.

„Aşadar în aplicarea obligatorie a celor două cauze de reducere a pedepselor, instanţa constată că limitele de pedeapsă prevăzute de textul de lege care incriminează infracţiunea de trafic de influenţă se reduc, într-o primă etapă, cu jumătate, rezultând pedepse ce se încadrează între minimul de u an şi maximul de 3 ani şi 6 luni de închisoare pentru inculpaţii Dumitru Nicolae şi Cocoş Dorin şi, respectiv, între un an şi 5 ani de închisoare pentru inculpatul Sandu Gabriel. În a doua etapă, ca efect al faptului că inculpaţii au uzat de procedura simplificată a recunoaşterii vinovăţiei, limitele de pedeapsa astfel cum au fost reduse la jumătate ca efect al denunţurilor formulate de inculpaţi vor fi reduse în mod obligatoriu din nou cu încă o treime, rezultând noi limite finale“, au explicat magistraţii.

Legea penală mai favorabilă

De parcă nu ar fi fost de ajuns, inculapţilor li s-a aplicat şi legea penală mai favorabilă. Astfel, în cazul lui Dumitru, Cocoş şi Ştefan, instanţa a stabilit că legea mai favorabilă este noul Cod Penal, în care limitele maxime ale pedepsei pentru trafic de influenţă scad cu 3 ani. Concret, pedeapsa prevăzută în vechiul Cod Penal pentru această infracţiune era de la 2 la10 ani de închisoare, în timp ce noul Cod Penal prevede pedepse de la 2 la 7 ani de închisoare.
În cazul lui Gabriel Sandu, Curtea Supremă a arătat că legea mai favorabilă este vechiul Cod Penal, deoarece pe noile reglementări, demnitarii acuzaţi de corupţie, riscă aplicarea unui spor de pedeapsă.

„Cum inculpatul Sandu Gabriel a fost trimis în judecată tocmai în considerarea funcţiei de demnitate publică pe care o exercita la data săvârşirii faptelor, chiar dacă i-ar fi aplicate cele două cauze de reducere a pedepsei ce se impun a fi aplicate ca urmare a denunţului formulat în cauză şi a faptului că a uzat de procedura simplificată a recunoaşterii vinovăţiei, limitele de pedeapsă înlăuntrul cărora ar trebui individualizate pedepsele s-ar circumscrie unor valori
mai ridicate decât dacă s-ar aplica legea veche“, se arată în motivarea sentinţei.

Pinalti, un caz „special“

Gheorghe Ştefan a fost singurul dintre inculpaţi care a refuzat să colaboreze atât în timpul anchetei cât şi în procesului. Din acest motiv, el a primit pedeapsa cea mai mare: 3 ani de închisoare. În comparaţie însă cu şpaga primită de Pinalti – 4 milioane de euro, sentinţa pare neverosimil de blândă. În timpul procesului, Ştefan a încercat să minimizeze rolul său în afacerea cu licenţe Microsoft.

„În momentul în care a fost avansată suma de 16-17 milioane de euro, considerată de Gheorghe Ştefan ca fiind rezonabilă pentru acel proiect, au fost prezenţi toţi cei trei inculpaţi, respectiv Ştefan Gheorghe, Cocoş Dorin şi Sandu Gabriel, astfel că varianta acestuia că pur şi simplu a fost înştiinţat de inculpatul Cocoş Dorin că «a rupt» şi pentru el a sumă de 4 000 000 euro se circumscrie unor apărări disimulatorii, speculative făcute în scopul de a diminua răspunderea penală“, au arătat magistraţii.