De ce nu vor liderii politici să trimită trupe de menținerea păcii în Ucraina: „La o situație de felul ăsta România nu se va implica”
0Liderii politici au mers miercuri, la consultările cu președintele interimar Ilie Bolojan, cu propunerea ca România să respingă ideea de a trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina. Expertul în relații internaționale, Valentin Naumescu este însă de părere că refuzul îmbrățișat de liderii politici sună mai degrabă a mesaj de campanie.
Trimiterea militarilor români în Ucraina a fost folosită ca dezinformare în discursul suveranist. Acum tema este preluată de mai mulți lideri politici, inclusiv de candidatul coaliției, Crin Antonescu și șeful Executivului, Marcel Ciolacu.
Profesorul în relații internaționale Valentin Naumescu a explicat pentru „Adevărul” că momentan nu există scenariul trimiterii unor trupe în Ucraina, astfel că refuzul îmbrățișat de mai mulți lideri politici sună mai degrabă a mesaj de campanie.
„Deci nu e vorba de trupe care merg la război, care desfășoară operațiuni militare, combatante. E vorba de trupe de reasigurare, care fac diverse lucruri, da? Monitorizează o frontieră, fac poliție aeriană și așa mai departe. Nu mai este vorba de război. Nimeni nu trimite trupe în Ucraina în timpul războiului. Nici Marea Britanie, nici Franța. Nu vorbește nimeni de așa ceva. Aici este confuzia, în care, nu știu, deliberat sau nu, liderii și partidele politice au sărit că nu trimitem trupe în războiul din Ucraina. Nici nu se cere așa ceva după încheierea războiului. Să vedem când va fi. Deocamdată nu e cazul”, a punctat profesorul în relații internaționale Valentin Naumescu.
Responsabilitatea europenilor
„Toată lumea spune că europenii trebuie să-și asume responsabilități pentru menținerea păcii și securității în Europa, pentru că este continentul nostru. Americanii nu o vor mai face. Au spus foarte clar Statele Unite, nu vor trimite trupe. Europa e continentul europenilor și trebuie să vă asumați responsabilități pentru securitatea europeană.(...) La un moment dat se va încheia războiul, iar europenii vor trebui să decidă atunci sub ce formă se implică pentru garantarea securității și păcii în Ucraina, în Europa de azi și în general. Asta va trebui să facem. Că ne place sau nu. Avem obligații”, a explicat Valentin Naumescu.
Profesorul în relații internaționale a punctat totodată că soluțiile care vor fi luate la nivel european vor contribui la asigurarea securității pentru noi toți.
„Deocamdată, cel mai important lucru este că dorim încheierea unei păci juste, corecte în Ucraina și apoi menținerea ei. (...) Ca să putem să ne dezvoltăm în continuare economic, avem nevoie de pace, de stabilitate, de descurajarea agresivității Rusiei. Pentru asta vor fi angajate soluții europene care vor da garanții de securitate Ucrainei. Pentru noi toți. Pentru noi sunt acelea ordini în primul rând”, a concluzionat Naumescu.
Trei scenarii de lucru
Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major al Apărării, a explicat pentru „Adevărul” de unde pornesc temerile, subliniind că pot fi trei scenarii de lucru: „Dacă este vorba de a participa cu trupe pentru securitatea Ucrainei în condițiile în care nu este clar acordul de pace și este doar o încetare a focului, atunci este justificată poziția partidelor, poziția politică de a nu trimite trupe. Informațiile pe care le avem nu sunt foarte clare. (...) Depinde despre ce moment vorbim, dacă vorbim despre momentul încheierii păcii sau (...) Sunt trei momente. (...) Deci, am avea intrarea cu trupe acum, adică implicarea directă în război și s-a pus la un moment dat problema, chiar dacă acele trupe spuneau britanicii că ar fi instructori și așa mai departe. Și nu se pune problema, deci la o situație de felul ăsta România nu se va implica. Și e o decizie corectă, responsabilă”.
„Dacă este vorba de varianta a doua în care s-a stabilit încetarea focului, dar nu s-a semnat un acord de pace și doar pentru a securiza, pentru a sprijini Ucraina și, să zicem, pentru a asigura securitatea Ucrainei, până când se semnază un acord de pace, ar putea fi considerată de Rusia ca o violare a acestui acord. Nu cred că face parte din negocierea încetării focului. Și atunci (...) este corecta atitudinea politică, să nu trimită trupe într-o zonă de risc, care ar putea fi considerată de către Federația Rusă o provocare și o implicare directă în război”, a mai punctat Ștefan Dănilă.
Varianta în care România ar trebui să trimită trupe de menținere a păcii
„La treia variantă în care s-a stabilit acordul de pace, conform rezoluției Consiliului de Securitate, ONU ar trimite forțe pentru menținerea păcii, iar ca forțe, căști albastre, forțe ONU pentru menținerea păcii, România poate să se implice oricând. Și chiar ar trebui să se implice”, a subliniat fostul șef al Statului Major.
„România a avut forțe pentru menținerea păcii chiar înainte de a intra în NATO. România are forțe pentru a le trimite în misiuni de menținere a păcii pregătite. Poate să trimită și forțe terestre, de manevră. Poate să trimite și helicoptere pentru evacuare medicală și sprijin pentru legătură. Deci nu ar fi o problemă asta. (...) Important este să fie sub egida ONU. Asta contează. (...) Pentru că forțele sub egida ONU sunt apărate de faptul că au căști albastre și sunt forțe de menținere a păcii. Orice atac asupra forțelor de menținere a ONU reprezintă un atac asupra comunității internaționale. Și ar reacționa și Statele Unite și Chinezii. Toată lumea ar reacționa dacă ar fi atacat”, a mai subliniat Ștefan Dănilă.