De ce nu folosește România banii din amenzi pentru infrastructura rutieră. Studiu de caz

0
Publicat:

O mică localitate din Italia a încasat în 2022, în urma amenzilor date de pe urma unui aparat radar, nu mai puțin de 1,2 milioane de euro, bani pe care a anunțat că îi investește în infrastructura rutieră. De altfel, în toată Europa un anumit procent din amenzile rutiere este investit în drumurile publice. În România însă nu există nici măcar lege în acest sens.

În România amenzile de circulație ajung în bugetele locale fără nicio obligație

În mai toată Europa există legi care stabilesc că un anumit procent din amenzile rutiere aplicate șoferilor trebuie investit în mod obligatoriu în creșterea siguranței rutiere. Este și cazul unei mici localități din Italia, Arsiè, o comună din provincia Belluno, regiunea Veneto, care a încasat în 2022, în urma amenzilor date șoferilor, nu mai puțin de 1,2 milioane de euro. Este vorba de contravenții constatate de un radar fix.

„Există persoane care acuză administrația noastră că umflă vistieria, dar prioritatea noastră este siguranța rutieră. (...) Oamenii circulau cu viteze de până la 160 de kilometri pe oră pe acel drum. De când a fost schimbat radarul, oamenii au devenit conștienți de el și infracțiunile au fost reduse, în special în 2023. Acum, de fapt, nu se depășesc 110 kilometri pe oră și, prin urmare, amenzile sunt și ele mai puține. Obiectivul este, însă, să ajungem la zero. Între timp, vom folosi banii colectați pentru a face străzile din Arsiè și sistemul rutier mai sigure. (...) Conform legii, există obligația de a investi cel puțin 50% din amenzi în lucrări de siguranță rutieră, dar noi am decis în schimb să alocăm 100%“, a explicat primarul Luca Strappazzon.

Parlamentarii au lăsat banii la mâna edililor

Lucian Diniţă, care a lucrat timp de 25 de ani în Poliţia Română, iar în perioada 2009-2014 a condus Direcţia de Poliţie Rutieră, susține că până într-un punct legislația noastră este similară cu cea în vigoare în Italia, dar și că la un moment dat lucrurile se despart brusc.

„Conform reglementărilor în vigoare, și la noi sumele încasate din amenzile rutiere se varsă în bugetele locale, adică pe raza unității administrative unde a avut loc contravenția, așa cum este în UE, în general, dar cam atât. În toată Europa civilizată – Franța, Elveția, Spania, Germania –, este prevăzut prin lege ca un anumit procent din încasările venite din amenzile la regimul circulație să fie investit anual în creșterea gradului de siguranță rutieră. Practic, edilii trebuie să investească tot timpul pentru micșorarea numărului de victime înregistrate în accidente rutiere. La noi, acest lucru nu s-a dorit. În anul 2006 am avut o propunere legislativă în acest sens, m-am dus la Parlament să o susțin în comisii, dar, degeaba, a fost refuzată. Au spus că edilii decid ce se întâmplă cu banii. Probabil, își dau prime, că în infrastructură nu se vede că sunt investiți bani. Interesant este că, rar, e adevărat, mai sunt și primari pe care îi interesează siguranța circulației, dar se lovesc de rigiditatea unor instituții ale statului. Cu ceva timp în urmă, primarul dintr-o localitate din jurul Capitalei prin care trece DN 5 a vrut să pună un semafor pentru că în zonă au avut loc mai multe accidente. Conform legii, nu a putut să-l instaleze pentru că a trebuit să se adreseze CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - n.red.) care administrează drumul, și aceasta a spus că-l cumpără din Italia, cu toate că avem și producători români care sunt mai ieftini, iar treaba a tergiversat. Povești tipic românești“, spune Lucian Diniță.

Legea prevede fonduri, dar nimeni nu le dă

Culmea este că în Ordonanţa de Urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, la articolul 129, sunt prevăzute în mod expres niște fonduri anuale pentru creșterea siguranței rutiere, dar articolul nu este pus în practică. „Ministerul Administraţiei şi Internelor şi autorităţile administraţiei publice locale iau măsuri pentru popularizarea regulilor de circulaţie în rândul tuturor persoanelor care folosesc drumurile publice şi în acest scop vor prevedea în planurile anuale fondurile necesare“, se arată în document. „Aceste programe ar crește cât de cât gradul de siguranță în trafic, dar Ministerul Administraţiei şi Internelor nu a investit nici măcar un leu din 2003 și până acum în acest sens. De administrațiile locale nu știu ce să spun, probabil de la caz la caz, dar, repet, MAI nu a băgat niciun leu de 20 de ani“, a subliniat Lucian Diniță.