De ce a scăzut încrederea românilor în independenţa judecătorilor. Eurobarometru: „Cheltuielile cu salariile reprezintă peste 90%“

România se situează pe unul dintre ultimele locuri, într-un clasament UE legat de percepţia asupra independenţei judecătorilor şi instanţelor, potrivit unui Eurobarometru dat publicităţii vineri, 10 iulie.

Ţările care se află pe ultimele locuri, sub România, sunt Bulgaria, Polonia, Italia, Slovacia şi Croaţia. 

45% dintre români au o părere destul de proastă şi foarte proastă despre independenţa judecătorilor şi a tribunalelor, Doar 37% dintre români au o părere bună şi destul de bună despre independenţa judecătorilor şi tribunalelor, în scădere cu 3% faţă de 2019, scrie Digi 24.

Amestecul sau presiunile din partea intereselor economice şi ale altor interese specifice contează foarte mult în această percepţie negativă, potrivit unui procent de 44% dintre respondenţii din România, în timp ce faptul că statutul judecătorilor nu le garantează independenţa este la fel de important pentru 21% dintre respondenţi.

În total, două cincimi dintre statele UE au înregistrat scăderi ale gradului de încredere în independenţa sistemului judiciar. Danemarca este primul loc al acestui top, în condiţiile în care 86% din populaţie sa are o percepţie bună şi foarte bună asupra independenţei justiţiei.

Legat de Tabloul de bord al justiţiei, în cazurile civile, comerciale şi administrative, eficienţa s-a îmbunătăţit în 11 state membre UE, printre care şi România, din 2012, şi a scăzut în alte opt, printre care Ungaria şi Polonia. În perioada 2012-2018, în România perioada estimată pentru a judeca litigii civile şi comerciale a scăzut de la peste 175 de zile, la sub 175 de zile, în timp ce în Italia şi Grecia aceasta este de peste 575 de zile.

În privinţa cheltuielilor cu sistemul judiciar, în România se înregistrează una dintre cele mai mari disproporţii din EU între cheltuielile salariale, cele cu bunuri fixe şi costurile operaţionale. În timp ce cheltuielile cu salariile reprezintă peste 90%, costurile operaţionale reprezintă doar câteva procente în România, Bulgaria şi Portugalia, şi chiar mai puţin în Grecia.