De ce a crescut numărul demisiilor din Armata Română
0Pe fondul războiului din Ucraina, în acest an, tinerii au fugit de școlile militare, iar 2.000 de militari și-au dat demisia din funcțiile pe care le dețineau în Armata Română.
Armata Română se confruntă cu un val de demisii fără precedent. Numai în primele nouă luni ale anului, peste 2.000 de persoane şi-au dat demisia din Armată, număr dublu faţă de cel consemnat în întreg anul 2021 (mai mult de 1.000) şi de patru ori mai mare comparativ cu situaţia de pe parcursul anului 2020 (circa 500). Pentru ca acest val să nu se transforme într-un tsunami, Ministerul Apărării Național (MApN) s-a decis să ia o serie de măsuri și a pregătit o ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.
„Atractivitatea profesiei militare manifestă o scădere care a dobândit accente critice în perioada recentă, în contextul de securitate extrem de instabil generat de războiul din Ucraina. Spre exemplificare, numărul tinerilor care s-au înscris la concursurile de admitere la şcolile militare de maiştri militari şi subofiţeri s-a redus aproape la jumătate în anul 2022 faţă de 2021, respectiv de la aproximativ 5.700 la 2.500, în condiţiile în care numărul locurilor scoase la concurs a fost sensibil egal”, se arată în nota de fundamentare a proiectului MApN.
Scade și numărul celor cu aptitudini
În document se mai arată că a scăzut dramatic și numărul celor au aptitudini pentru a urma o carieră militară. Mai exact, 25 la sută nu îndeplinesc cerințele minime, chiar dacă „nivelul de exigență al testelor aptitudinale, fizice și psihologice a fost adaptat în funcție de nevoi și posibilități”. Mai mult, mai susține MApN, această tendință se va accentua în timp pe fondul modificărilor demografice.
În plus, tinerii sunt atrași de salariile mari din mediul privat. „Oferta pentru atragerea forței de muncă mult mai atractivă a mediului privat a determinat tinerii militari, în special ofițerii ingineri și gradații profesioniști, să părăsească sistemul militar în mare măsură din motive pecuniare”, se mai precizează în document.
Condiții de angajare mai laxe
Conform modificărilor propuse prin proiect, vor putea ocupa funcții de ofițeri în activitate și absolvenții anului IV ai instituțiilor civile de învățământ superior cu durată de studii mai mare de 4 ani, nu doar absolvenții cu diplomă de licență ai respectivelor instituții. De precizat că este vorba de studenții școlarizați de facultățile civile special pentru nevoile și în condițiile Ministerului Apărării Naționale. Apoi, subofițerii vor putea fi promovați și din rândurile soldaților și gradaților profesioniști absolvenți doar de liceu, nu și de studii postliceale sau universitare, așa cum se arată în prezent în lege. În fine, stagiile minime în grad vor fi reduse de la 7 la 6 ani pentru maiștrii militari clasa a II-a și de la 6 la 5 ani pentru maiștrii militari clasa I. De precizat că, în continuare, la admiterea într-o instituție de formare a ofițerilor, subofițerilor și maiștrilor militari, candidații vor încheia contracte pe opt ani cu MApN, intervalul începând de la prima numire în funcție.
Prin toate aceste măsuri, MApN vrea să consolideze în primul rând „stratul de mijloc al organizației militare care este reprezentat de corpul maiștrilor militari, categoria cea mai numeroasă a cadrelor militare, care asigură funcționarea structurilor combatante și a celor tehnice de suport logistic, care asigură funcționarea structurilor combatante“.
Ce spun experții
Analistul militar Aurel Cazacu a explicat pentru „Adevărul” de unde vine această lipsă de interes a tinerilor pentru haina militară. „Trebuie să fim realiști. În primul rând avem războiul de lângă noi, iar oamenii sesizează pericolul de conflict care există de ceva vreme și am văzut că, declarativ, conform sondajelor, numai unul din trei români este gata să lupte pentru țară. Apoi, avem slaba dotare a militarilor cu armament individual, capitol la care, cu excepția Forțelor Speciale, nu s-au realizat prea mari progrese. Apoi, în general, militarii nu se prea antrenează corespunzător, și aici mă refer la trageri, iar acest lucru vine cu un sentiment de neîncredere. Dacă mai punem și salariile care nu sunt deloc strălucite, atunci avem un tablou complet al motivelor pentru care tinerii fug de haina militară în acest moment”, a precizat Aurel Cazacu.