De ce a confirmat Curtea Supremă condamnarea definitivă dată lui Dragnea în dosarul „Referendumul”

Completul de 5 judecători de la Curtea Supremă a explicat că în cazul motivării sentinţei de condamnare definitivă a lui Liviu Dragnea, în dosarul „Referendumul”, au fost respectate prevederile Codului de Procedură Penală. Politicianul contestase decizia, deoarece doi dintre judecătorii care au dat sentinţa s-au pensionat, iar în locul acestora motivarea condamnării a fost semnată de preşedintele Curţii supreme.

Minuta Deciziei 114 din data de 22 aprilie 2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) - Completul de 5 judecători, din dosarul „Referendumul”, a fost semnată de toţi membrii completului.   „Minuta reprezintă rezultatul procesului de deliberare şi a acordului unanim al judecătorilor cu privire la conţinutul dispozitivului, argumentele de fapt şi drept ce au stat la baza pronunţării deciziei”, a explicat un alt Complet de 5 judecători de la ÎCCJ. Acesta a respins ca nefondată, pe 24 aprilie 2017, contestaţia la executare făcută de liderul PSD, Liviu Dragnea. Politicianul  a fost condamnat definitiv în acest caz, în 22 aprilie 2016, la doi ani de închisoare cu suspendare.

Dragnea a contestat condamnarea definitivă printr-o chichiţă avocăţească şi a  făcut o contestaţia la executare. Concret, el era nemulţumit că doi dintre magistraţii care au făcut parte din Completul de 5 judecători, Livia Stanciu şi Luminiţa Zglimbea,  s-au pensionat până în momentul publicării motivării, februarie 2017. Fosta şefă a Curţii Supreme, Livia Stanciu, în prezent judecător la Curtea Constituţională, a fost preşedintele Completului în dosarul „Referendumului”. În locul celor două judecătoare, motivarea sentinţei a fost semnată, potrivit procedurii, de şefa instanţei supreme, Cristina Tarcea. Dragnea susţinea că nu s-au respectat procedurile legale la redactarea motivării deciziei definitive.

„Minuta dobândeşte autoritate de lucru judecat”

Potrivit motivării, hotărârea instanţei de apel a rămas definitivă la data pronunţării, „moment de la care devine executorie şi dobândeşte autoritate de lucru judecat”. „Ca atare, nu are aptitudinea de a constitui un impediment la executare împrejurarea că hotărârea motivată nu a fost semnată de doi dintre judecătorii care compuneau Completul de 5 Judecători, ca urmare a pensionării acestora, existenţa şi semnarea minutei constituind acordul membrilor completului de judecată cu privire la soluţia pronunţată, considerentele ce o justifică şi raţionamentul logico-juridic ce au fundamentat această soluţie”, arată ÎCCJ.

Magistraţii au arătat că în dosarul „Referendumul” s-au respectat dispoziţiile articolului 406 din Codul de Procedură Penală: „În caz de împiedicare a vreunuia dintre membrii completului de judecată de a semna, hotărârea se semnează în locul acestuia de preşedintele completului (Livia Stanciu, pensionată - n.r.). Dacă şi preşedintele completului este împiedicat a semna, hotărârea se semnează de preşedintele instanţei (Cristina Tarcea – n.r.)”. „Urmare aplicării întocmai a procedurii prevăzute de norma legală anterior menţionată, hotărârea motivată a fost semnată, pentru magistraţii pensionaţi (între care preşedintele Completului de 5 judecători), de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, se arată în sentinţă.

Avocaţii lui Liviu Dragnea au mai contestat şi faptul că pe ultima pagină din sentinţă nu au fost menţionate numele redactorului şi data redactării. Completul de 5 judecători au arătat că această împrejurare „nu este aptă, potrivit legii, de a atrage inexistenţa sau nulitatea hotărârii, datele la care se referă contestatorul condamnat având caracter pur administrativ”.

„Am crezut şi cred cu tărie în continuare în nevinovăţia mea şi am vrut să văd dacă aceasta hotărâre este sau nu rodul deciziei luate de judecătorii care s-au pronunţat”, Liviu Dragnea, preşedinte PSD

Cazul din Slovenia

Situaţia invocată de Liviu Dragnea a fost readusă în atenţie, în această săptămână, de unul dintre avocaţii politicianului. Asta după ce CEDO a decis, în cazul Cerovšek şi Božičnik contra Slovenia, că reclamanţii nu au avut parte de corectitudinea procedurilor judiciare. Era vorba de doi hoţi de lemne care au fost condamnaţi la câteva luni de închisoare cu suspendare. Judecătorul din Slovenia s-a pensionat după ce a pronunţat cele două verdicte, fără să-şi mai motiveze sentinţele.

În ambele cazuri din Slovenia, după pensionarea judecătorului, dosarele au dispărut din instanţă în circumstanţe necunoscute şi au fost reconstituite. La trei ani de la pronunţarea verdictului, ambele dosare au fost preluate fiecare de către alt judecător. Aceştia au motivat condamnările pronunţate de judecătorul pensionat strict pe baza dosarelor reconstituite, fără să mai reaudieze părţile. Ulterior, apelurile celor doi hoţi au fost respinse de instanţele superioare, fără nicio examinare directă a probelor. Pe baza acestor circumstanţe, CEDO a decis că cei doi nu au avut parte de un proces echitabil şi le-a acordat câte 5.000 de euro.

Proces la CEDO

În baza acestei decizii, avocata lui Liviu Dragnea, Maria Vasii, a declarat, săptămâna aceasta, că a sesizat CEDO în cazul dosarului „Referendumului”, precizând că se aşteaptă să primească o decizie rapidă, având în vedere că există un precedent judecat de Curte.

De altfel,  Liviu Dragnea, a declarase încă din 27 aprilie că va ataca la CEDO şi la Curtea Europeană de Justiţie decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care i-a respins contestaţia la executare a deciziei în dosarul „Referendumul”. „Acţiunile sunt aproape finalizate şi în foarte scurt timp avocaţii pe care îi am în acest caz vor depune acţiunile la cele două instanţe europene”, declara liderul PSD.