Dan Şova, plasat în arest la domiciliu. Decizia nu este definitivă

Senatorul Dan Şova ar putea fi eliberat din Arestul Capitalei, urmând să fie plasat în arest la domiciliu în dosar în care este suspectat de trafic de influenţă în legătură cu contracte de asistenţă juridică de la CET Govora. Decizia aparţine magistraţilor Curţii Supreme, însă nu este definitivă.

Curtea Supremă a decis, vineri, să admită cererea depusă de Dan Şova pentru înlocuirea măsurii arestului preventiv, potrivit Digi24. 

Decizia însă nu este definitivă şi poate fi atacată la aceeaşi instanţă.

Dan Şova a fost plasat în arest preventiv pe 14 decembrie, după ce pe 4 decembrie fusese plasat în arest la domiciliu în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă în legătură cu contracte de asistenţă juridică de la CET Govora.

Dan Şova, arestat. Denunţurile 

În perioada octombrie 2011 - iulie 2014, el ar fi pretins şi primit 100.000 de euro de la avocata Cristina-Veronica Voinescu (cea care ulterior l-a denunţat – n.r.), pentru a interveni pe lângă lângă Mihai Bălan, director general al Centralei de Energie Termică (CET) Govora la acea vreme. 

Rolul lui Bălan, pus şi el sub acuzare în acest dosar, era să asigure încheierea unui contract de asistenţă juridică cu casa de avocatură „Săvescu Voinescu şi Asociaţii“, contract de tip „abonament lunar“, la o valoare de 10.000 euro/lună.

Lovitura de graţie

Ancheta a plecat de la denunţurile soţilor Cristina Veronica Voinescu şi Teodor Voinescu. Avocaţii au povestit cum plăteau lunar 5.000 de euro lui Şova, pentru intervenţiile la CET Govora. Banii erau aduşi unei persoane de încredere a senatorului, Simona Ciurcu, office manager la „Enescu, Panait, Pop şi Asociaţii“, care preluase activele fostei case de avocatură „Şova şi Asociaţii”.

Femeia fusese asistent manager al senatorului în cadrul casei de avocatură în perioada 2002-2008. Dan Şova a primit lovitura de graţie chiar de la fosta sa asistentă. Atunci când a a fost audiată la DNA, Simona Ciurcu a confirmat declaraţiile soţilor Voinescu, recunoscând că ea primea lunar cei 5.000 de euro pentru a-i da şefului său.

Ciurcu a arătat că, în 2011, la o întâlnire dintre Dan Şova şi deputatul Cristian Rizea (PSD), a aflat că senatorul a cumpărat de la colegul său de partid o vilă în strada Louis Blanc cu preţul de 300.000 de euro. 

Pentru imobil s-ar fi plătit un avans de 100.000 de euro, iar restul urmau să fie plătiţi în tranşe lunare de câte 5.000 de euro. În 2011, banii pentru rată ar fi fost plătiţi din contul personal al lui Dan Şova sau al societăţii „Enescu Panait Pop şi Asociaţii”, care ar fi fost controlată tot de senator. 

Din 2012, ratele ar fi fost plătite din şpaga dată de avocatul Voinescu, în schimbul ajutorului pentru obţinerea contractului de la CET Govora. Simona Ciurcu a povestit că-i dădea „ratele“ lunare lui Ion Găzaru, şoferul lui Rizea.

Ce spune managerul IT

O altă declaraţie de la dosar este cea a lui Alin Aurel Niculae Brîncuş, IT manager, în perioada 2004-2014 la „Şova şi Asociaţii”,  „Enescu Panait Pop şi Asociaţii şi „Săvescu Voinescu şi Asociaţii”. 

Acesta se ocupa cu administrarea a două imobile, printre care cel din strada Louis Blanc, care erau închiriate Ambasadei Kuweitului cu suma de 15.000 de euro pe lună. Brîncuş a declarat că deputatul Cristian Rizea i-a spus că primeşte lunar 5.000 de euro de la Dan Şova. 

Mai mult, bărbatul ar fi fost martor şi când Simona Ciurcu îi dădea banii deputatului PSD. Cristian Rizea a semnat şi o chitanţă pentru a atesta primirea banilor. Brîncuş a relatat faptul că Şova se cunoştea cu Bălan, iar senatorul ar fi participat, în 2008, la aniversarea zilei de naştere a directorului CET Govora. 

Complicele a recunoscut tot

Nu în ultimul rând, declaraţia fostului director de la CET Govora a întărit şi mai mult probatoriul anchetatorilor. Mihai Bălan a recunoscut la DNA că Dan Şova ar fi făcut de două ori intervenţii, pentru a semna contractul de asistenţă cu  „Săvescu Voinescu şi Asociaţii“. La a doua întâlnire, senatorul ar fi ţipat la el şi ar fi intervenit la Ion Câlea (PSD), preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, pentru a-l constrânge să accepte contractul.

Doi angajaţi de la CET Govora, consilierul juridic Dumitru Rada şi directorul economic Constantin Lepădatu, au explicat la DNA că acest contract era inutil, deoarece CET-ul avea angajaţi şase jurişti, iar litigiile în curs nu ridicau probleme deosebite care să impună o asistenţă juridică specializată. O altă probă decisivă a DNA a fost o expertiză financiară privind circuitul sumelor de bani, în perioada 2011-2014, de la CET Govora către „Săvescu Voinescu şi Asociaţii“ şi către „Enescu Panait Pop şi Asociaţii“.