Curtea Supremă, despre redeschiderea „Dosarului Revoluţiei“: Se constată caracterul lacunar, superficial, incomplet, aproape formal al cercetărilor

Judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care a confirmat redeschiderea urmăririi penale în "Dosarul Revoluţiei” scrie că procurorii militari au făcut o anchetă lacunară şi că între 7 decembrie 2014, când a fost scrisă rezoluţia de începere a urmăririi penale, şi 14 octombrie 2015, când procurorul a dispus clasarea cazului, nu s-a efectuat niciun act de urmărire penală.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie arată motivele pentru care a luat decizia de confirmare a redeschiderii urmării penale în "Dosarul Revoluţiei” instrumentat de procurorii Secţiei Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, acestea fiind legate de faptul că cercetările au fost aproape formale. 

"În cauza dedusă judecăţii, judecătorul de cameră preliminară, în procedura confirmării redeschiderii urmăririi penale, constată, pe de-o parte, caracterul lacunar, superficial, incomplet, aproape formal al cercetărilor care au condus la adoptarea ordonanţei nr.11/P/2015 din 14 octombrie, dată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, interpretarea greşită a dispoziţiilor art.123 şi următoarele din Codul penal anterior, aplicabile în materia prescripţiei răspunderii penale”, se arată în motivarea instanţei supreme.

Judecătorul notează şi faptul că o lungă perioadă nu s-a făcut niciun fel de act de urmărire penală. Mai exact, de la data de 7 decembrie 2014, când a fost scrisă rezoluţia de începere a urmăririi penale, şi până pe 14 octombrie 2015, ancheta a stagnat.

"Judecătorul de cameră preliminară, având în vedere carenţele anchetei, apreciază că se impune cu necesitate reluarea cercetărilor, constatându-se legalitatea şi temeinicia ordonanţei prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale. Această procedură permite administrarea oricărei probe pentru lămurirea situaţiei de fapt şi aflarea adevărului, obligând organele de urmărire penală la respectarea tuturor dispoziţiilor legale aplicabile în faza de urmărire penală. Redeschiderea urmăririi penale nu este altceva decât reînvierea acţiunii publice”, scrie magistratul în document.

În motivare se mai arată că procurorul şi-a stabilit o serie de obiective, printre care aflarea identităţii victimelor, a locurilor din care s-a tras, a armelor care s-au folosit şi a persoanelor cu funcţii de decizie în statul român care au avut un rol în evenimentele violente din timpul Revoluţiei din 1989. Cu toate acestea, obiectivele nu au fost atinse şi nici nu au fost făcute demersuri pentru îndeplinirea lor.

"Judecătorul de cameră preliminară constată că organele de urmărire penală s-au rezumat doar la prezentarea situaţiei persoanelor vătămate, a victimelor, făcându-se trimitere la actele medicale prin care s-au constatat leziunile ori decesul acestora, la declaraţiile persoanelor vătămate şi ale martorilor, fără o analiză a probelor administrate şi fără trimitere la persoanele care au fost implicate în aceste evenimente”, notează instanţa supremă în documentul citat.

Magistratul arată şi de ce nu poate fi invocată prescripţia în această cauză: "Efectele întreruperii cursului prescripţiei se produc in rem, nu in personam, Aceasta înseamnă că întreruperea faţă de unul dintre participanţi produce efecte în raport de toate persoanele care au cooperat.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv, pe 13 iunie, confirmarea cererii de confirmare a redeschiderii anchetei de către Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în "Dosarul Revoluţiei”.

În luna aprilie, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a trimis la Instanţa Supremă "Dosarul Revoluţiei”, fiind necesară transportarea acestuia cu un microbuz, din cauza numărului mare de volume ale cauzei.

Prim-adjunctul procurorului general, Bogdan Licu, care asigura la acea dată interimatul la conducerea PICCJ după demisia lui Tiberiu Niţu, anunţa că, în urma reanalizării cauzei, s-a constatat că soluţia de clasare a Secţiei Parchetelor Miltiare este netemeinică şi nelegală, fiind adoptată pe baza unei cercetări incomplete, cu ignorarea unor informaţii, date şi documente esenţiale referitoare la evenimentele din decembrie 1989. Licu spunea că aceste aspecte au condus la "stabilirea unei situaţii de fapt incomplete zădărnicind aflarea adevărului şi identificarea tuturor făptuitorilor, precum şi a făptuitorilor din spatele făptuitorilor".

Dosarul Revoluţiei din 1989 este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane.