Curtea Supremă cere de la DNA informaţii despre prescrierea faptelor în dosarul lui Puiu Popoviciu. Solicitarea a fost făcută de avocaţii milionarului

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Jusiţie (ÎCCJ) vor solicita DNA transmiterea de date cu privire la eventuala prescriere a faptelor în dosarul în care omul de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu a fost condamnat la 9 ani închisoare. Răspunsul DNA trebuie transmis instanţei până la următorul termen al procesului din 23 mai.

În motivele de apel depuse, avocaţii inculpaţilor din acest dosar au invocat că faptele pentru care aceştia au fost condamnaţi s-au prescris. În acest context, la termenul de marţi al procesului, judecătorii de la ÎCCJ au decis să trimită la DNA o adresă pentru ca procurorii anticorupţie să spună care a fost ultimul act material în acest dosar, pe baza căruia să fie calculate termenele de prescripţie, potrivit Agerpres.

 Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au arătat că inculpaţii Ioan Todiraş, fost viceprimar al Sectorului 1, Minea Lizeta, fostul secretar al Primăriei şi omul de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu au invocat în motivele de apel că faptele de care au fost acuzaţi s-au prescris. În aceste condiţii, instanţa a decis să ceară Direcţiei Naţionale Anticorupţie informaţii despre ultimele acte procedurale făcute în cauza, astfel încât să calculeze dacă, într-adevăr, faptele s-au prescris aşa cum susţin unii dintre cei 11 inculpaţi din dosarul în care sunt acuzaţi de fapte de corupţie în legătură cu tranzacţionarea la un preţ subevaluat a unui teren de 224 de hectare, arată News.ro

Până la următorul termen, inculpaţii trebuie să spună dacă sunt de acord cu continuarea judecăţii, chiar dacă faptele s-au prescris.

Condamnarea

 În iunie 2016, omul de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu a fost condamnat, de Curtea de Apel Bucureşti, la nouă ani de închisoare cu executare în dosarul "Ferma Băneasa", pentru complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită.

Nicolae Alecu a fost condamnat la şase ani de închisoare, pentru abuz în serviciu, Andrei Bejenaru a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu, iar Ştefan Diaconescu, fost secretar ştiinţific şi rector în cadrul USAMV, a fost condamnat la cinci ani de închisoare, pentru abuz în serviciu.

Cornel Ilie Şerban, fost şef al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă din Ministerul Afacerilor Interne, a primit doi ani şi şase luni de închisoare cu executare, în timp ce Petru Pitcovici, fost şef Divizie Operaţiuni din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, a fost condamnat la doi ani de detenţie, iar Mihai Luican, fost prefect al municipiului Bucureşti şi preşedinte al Comisiei municipiului Bucureşti de aplicare a Legii 1/2000,  la un an de închisoare.

Ioan Todiraş, fost viceprimar al Primăriei Sectorului 1, a fost condamnat şi el la un an de închisoare cu executare, iar Lizeta Minea, fost secretar al Primăriei sector 1, a primit doi ani cu suspendare şi 60 de zile de muncă în folosul comunităţii. De asemenea, Gheorghe Petrulian, fost şef OCOOTA Bucureşti şi membru al Comisiei municipiului Bucureşti de aplicare a Legii 1/200, a fost condamnat tot la doi ani cu suspendare şi 60 de zile de muncă în folosul comunităţii.

Procesul şi acuzaţiile DNA

Judecarea în dosarul “Ferma Băneasa” a început în decembrie 2012. Procurorii au arătat în rechizitoriul trimis instanţei că, în perioada 2000 - 2004, Ioan Niculae Alecu, beneficiind de sprijinul interesat al lui Gabriel Popoviciu, "în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale", a făcut posibilă aducerea unui teren de 224 hectare, aparţinând domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de Popoviciu.

"În condiţiile în care terenul respectiv (ferma Băneasa) se afla în proprietatea publică a statului, conform legii, nu putea să facă obiectul vreunei tranzacţii şi, în plus, a fost în mod vădit subevaluat. În momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investments S.A., terenul a fost evaluat la valoarea de 1 USD/mp, în timp ce valoarea de piaţă de la acea dată era de aproximativ 150 euro/mp. Terenul se situează în partea de nord a oraşului Bucureşti, se învecinează cu DN1 Bucureşti-Ploieşti, iar pe acest teren s-au construit puncte de lucru şi sediile unor importante societăţi comerciale", au scris procurorii în rechizitoriu.