Curtea Supremă a admis solicitarea Secţiei Speciale de retragere a apelului în dosarul de corupţie al lui Viorel Hrebenciuc

Curtea Supremă a admis miercuri solicitarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) de retragere a apelului făcut de DNA în dosarul de corupţie în care fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc a fost condamnat în primă instanţă la 2 ani de închisoare cu executare.

Secţia specială de investigare a magistraţilor, condusă de Gheorghe Stan, a retras în data de 13 mai, apelul în dosarul de corupţie în care Viorel Hrebenciuc fusese condamnat la doi ani de închisoare în primă instanţă. 

Fostul lider PSD, Viorel Hrebenciuc a fost condamnat în anul 2018 de Curtea Supremă la 2 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri, pentru trafic de influenţă. Acuzaţiile din dosar se referă la retrocedarea ilegală a 43.227 hectare teren forestier în judeţul Bacău în favoarea lui Paltin Sturdza şi în defavoarea Romsilva. Prejudiciul calculat de DNA în acest caz se ridică la 1.421.800.870 lei (echivalentul a 303.888.615 euro), reprezentând contravaloarea terenului.

Deşi ancheta în acest dosar a fost realizată de DNA, prin modificările legislative realizate de PSD-ALDE, în cazul Legilor Justiţiei, odată cu înfiinţarea în 2018 a Secţiei de investigare a infracţiunilor din Justiţie toate procesele în care sunt implicaţi magistraţi au intrat în competenţa acesteia. În acest caz, sunt judecaţi mai mulţi judecători, printre care şi Anca Roxana Adam, soţia deputatului Ioan Adam.

Consecinţă retragerii apelului este că se vor judeca doar apelurile celor care au contestat sentinţele, iar situaţia juridică a acestora nu se mai poate agrava în faza de apel.

Procurorul general interimar, Bogdan Licu, i-a trimis două solicitări lui Gheorghe Stan în care i-a cerut să-i comunice motivele pentru care a fost retras apelul îna cest dosar. Potrivit informaţiilro apărute în presă ulterior, şeful Secţiei Speciale a trimis doar textul de lege care îi conferă autoritatea de a retrage apelurile în dosare, fără a motiva într-un alt fel această decizie.

Nu este primul caz în care Secţia Specială şi-a retras apelul. Luna trecută, Secţia specială a făcut acelaşi lucru în dosarul în care judecătorul Ovidiu Galea era acuzat că nu şi-a declarat apartenenţa la Masonerie. De asemenea, Secţia Specială nu a promovat contestaţii în anulare, în baza decizilor CCR privind componentă completurilor de 5 judecători, în dosarele judecătorului Gabriela Bârsan sau al fostei şefe DIICOT, Alina Bica. 

Gheorghe Stan, care conduce Secţia specială pentru investigarea magistraţilor (SIIJ) a fost numit săptămâna trecută judecător la CCR din partea PSD.