Curtea Supremă a admis recursul Inspecţiei Judiciare în cazul procurorilor DNA ce au pornit ancheta în cazul OUG 13

Curtea Supremă a admis recursul Inspecţiei Judiciare împotriva hotărâririi Secţiei pentru procurori a CSM din 2017, prin care procurorii DNA, Jean Uncheşelu, Marius Bulancea şi Paul Dumitru au scăpat de acţiunea disciplinară deschisă pentru că şi-ar fi exercitat funcţia cu gravă neglijenţă în ancheta OUG 13.

Curtea Supremă a admis recursul declarat de Inspecţia Judiciară şi a fixat termenul de judecată pentru 10 septembrie 2018.

„Admite în principiu recursul declarat de recurenta Inspecţia Judiciară împotriva Hotărârii nr. 14P din 18 decembrie 2017, pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori în materie disciplinară în dosarul nr. 11/P/2017, precum şi a încheierilor pronunţate în acelaşi dosar la datele de 25 octombrie 2017 (una dată în şedinţa camerei de consiliu şi alta în şedinţă publică), 15 noiembrie 2017 şi 13 decembrie 2017. Fixează termen de judecată a recursului la data de 10 septembrie 2018, cu citarea părţilor”, se arată în decizia instanţei de marţi, publicată joi.

Inspectia Judiciară anunţa, în septembrie 2017, că a declanşat o acţiune disciplinară împotriva procurorilor DNA Marius Bulancea, Paul Dumitriu şi Jean Uncheselu, acuzaţi de "exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă”, în dosarul în care au anchetat modul de adoptare a OUG 13. Instituţia anunţa că a exercitat acţiunea disciplinară faţă de procurorii Marius Bogdan Bulancea - procuror şef secţie, Paul Silviu Dumitriu -procuror şef adjunct secţie şi Jean Nicolae Uncheşelu de la Structura centrală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru "exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă”.

Inspecţia Judiciară motiva că, prin conduita adoptată de procurorul şef secţie şi de procurorul şef adjunct secţie în ceea ce priveşte înregistrarea denunţului formulat în 31 ianuarie şi constituirea dosarului privind Ordonanţa 13, anterior completării denunţului cu elemente noi de natură să atragă competenţa DNA, "au fost nesocotite dispoziţiile art. 294 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură penală („CPP), art. 58 alin. 1 şi 2 din CPP, dispoziţiile procedurale din Legea nr. 78/2000 şi din Legea nr. 115/1999 la care fac trimitere prevederile art. 3 alin. 1 lit. a, art. 13 şi art. 24 din O.U.G. nr. 43/2002, cu modificările ulterioare".

"Nerespectarea normelor de drept procesual în exercitarea atribuţiilor de serviciu care impuneau organului judiciar, pe de o parte, soluţia de clasare fără a efectua acte de urmărire penală ca urmare a incidenţei unuia dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale şi, pe de altă parte, să nu dispună începerea urmăririi penale cu privire la faptă, întrucât toate faptele reclamate în cauză priveau în realitate aspecte legate de procedura de adoptare a unui act normativ, respectiv aspecte de oportunitate şi legalitate care nu cad sub incidenţa controlului organelor de cercetare penală, indiferent de încadrarea juridică stabilită de către procuror (art. 294 alin. 3 din CPP şi art. 315 alin. 1 lit. b din acelaşi cod şi respectiv, art. 305 alin. 1 din CPP)", explică Inspecţia Judiciară.

În raportul IJ se mai arăta că efectul a fost încălcarea gravă a principiului separaţiei puterilor în stat de către cei trei procurori DNA, care "s-au considerat competenţi să verifice oportunitatea, respectarea procedurii legislative şi, implicit, legalitatea adoptării Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului".

Potrivit sursei citate, o altă consecinţă a fost deteriorarea încrederii şi a respectului opiniei publice faţă de funcţia de magistrat, cu consecinţa afectării imaginii justiţiei, ca serviciu public, în raport de faptul că, dată fiind conduita concretă adoptată de procurorii cercetaţi, concretizată în încălcarea normelor de procedură penală arătate, s-a constatat de către Curtea Constituţională, prin aceeaşi decizie, faptul că Ministerul Public nu doar că şi-a depăşit atribuţiile prevăzute de Constituţie şi de lege, dar şi-a şi arogat atribuţii ce aparţin Curţii Constituţionale sau puterii legislative.

În luna decembrie anul trecut, Secţia pentru procurori a CSM a declarat nulă această acţiune disciplinară. Secţia pentru procurori a admis excepţia invocată în aparare în dosarul disciplinar şi în consecinţă s-a constatat nulitatea acţiunii disciplinare. „ Nu s-a dat aşadar o soluţie pe fond (vinovat sau nevinovat), ci doar s-a constatat o neregularitate procedurala în faza de cercetare prealabila derulată în fata IJ care a dus la nulitatea acţiunii”, au explicat surse din cadrul CSM pentru „Adevărul”.

Inspecţia Judiciară a atacat cu apel această decizie, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a admis-o la începutul acestei săptămâni.