Curtea de Apel Bucureşti a decis continuarea procesului civil dintre procurorul Mihaela Iorga şi şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a respins o cerere de suspendare a procesului în care procurorul Mihaiela Moraru Iorga cere daune morale de la procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.

La termenul anterior, judecătorul care se ocupă de acest caz a ridicat o excepţie din oficiu şi a pus în discuţie posibilitatea de a suspenda dezbaterile în acest proces civil, având în vedere că Iorga Moraru este judecată pe latură penală într-un dosar instrumentat de DNA.

Astăzi judecătorul a decis însă că acest proces poate continua, instanţa stabilind următorul termen pentru data de 26 iunie.

Tot atunci sunt aşteptaţi în instanţă şi procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, dar şi adjunctul său, Marius Iacob.

În luna noiembrie a anului trecut, Mihaiela Moraru Iorga a acţionat-o în judecată pe Laura Codruţa Kovesi, căreia îi cere despăgubiri de 10.000 mii de euro pentru perioada de după revocarea din DNA.

„Cerem daune în valoare de 10.000 de euro. Sunt daune faţă o mârşăvie procesuală şi e şi orgoliul meu personal: în justiţia în care pledez eu nu se fac porcării. E vorba şi de presiunea exercitată în tot acest timp", a declarat avocatul Mihaelei Iorga, Ionuţ Dobrinescu, la momentul depunerii dosarului în instanţă.

"E de la sine înțeles tensiunea psihică enormă în care s-a găsit (și se găsește și în continuare) Mihaiela Moraru Iorga și familia sa, văzând cum procurorul șef DNA recurge la acte incalificabile pentru a dilata procedura de soluționare a cererii de suspendare, la plângeri disciplinare și chiar acte de urmărire penală (canibalism inchizitorial), semn că miza reală a acestor demersuri abuzive de revocare a fost și a rămas mult dincolo de construcția 940 artificială a acuzațiilor formulate împotriva clientei noastre în acest caz. Pentru toate aceste considerații, susținem că atât dna Laura Codruța Kovesi cât și dl Marius Constantin Iacob au acționat deliberat în scop vexatoriu și intimidant, generând în mod nejustificat presiuni de ordin moral și emoțional pentru care trebuie să răspundă și patrimonial, în solidar, prin obligarea la plata unor despăgubiri de 10.000 euro (46.507945 RON)”, se arată în plângerea formulată instanţei de Mihaela Moraru Iorga.

Pe 8 februarie, DNA anunţa că procurorul Moraru Iorga a fost trimisă în judecată pentru favorizarea făptuitorului şi fals intelectual în formă continuată (patru acte materiale).

În rechizitoriul întocmit, procurorii arată că în perioada 2015 – iunie 2017, “la rugămintea expresă a unui inculpat dintr-un dosar aflat la acea vreme pe rolul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Ploieşti, procurorul Mihaiela Iorga Moraru, pentru a îngreuna cercetările şi tragerea la răspundere penală a inculpatului, cu intenţie directă, l-a ajutat, prin efectuarea mai multor acte comisive şi omisive”. 

Concret, Mihaiela Iorga Moraru a desfăşurat activităţi de anchetă în afara unui cadru legal, în paralel cu urmărirea penală derulată de procurorii D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Ploieşti în cazul lui Florian Walter. Procurorul a purtat cu inculpatul care la vremea respectivă era urmărit internaţional, mai multe discuţii în cadrul cărora, printre altele, i-a transmis acestuia „aibă un pic de răbdare că lucrurile nu se rezolvă peste noapte”. Acelaşi gen de discuţii au fost purtate şi cu intermediari ai aceleiaşi persoane, în biroul său din sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru a stabili modalitatea în care poate fi ajutat Walter.

De asemenea, procurorul este bănuit că a solicitat efectuarea unor demersuri de identificare şi, ulterior, de preluare nelegală spre soluţionare, a unui dosar înregistrat la Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, aflat în lucru la un alt procuror, prin inducerea în eroare, că instrumentează o cauză mai veche şi care priveşte aceleaşi fapte.

"După preluarea cauzei privind acea persoană, suspecta Mihaiela Iorga Moraru a dispus efectuarea unei expertize judiciare financiar-contabile şi fiscale cu obiective favorabile, apte a trunchia activitatea infracţională a persoanei protejate, nu a depus la dosarul cauzei raportul de expertiză, după predarea acestuia de către experţii desemnaţi. Mai mult, suspecta a invocat în cuprinsul a patru ordonanţe de prelungire a măsurii controlului judiciar a împrejurării, neadevărate, că raportul de expertiză nu a fost finalizat (în condiţiile în care acest raport de expertiză fusese întocmit, depus la suspecta la data de 17 octombrie 2016 şi chiar aceasta dispusese prin ordonanţă stabilirea cuantumului onorariului final şi achitarea contravalorii expertizei, în cea mai mare parte din fondurile Direcţiei Naţionale Anticorupţie)", mai arată DNA.