Curtea Constituţională: Imposibilitatea contestării supravegherii tehnice de către persoana care nu e inculpată este neconstituţională
0Curtea Constituţională (CCR) a decis joi, cu majoritate de voturi, că soluţia legislativă care nu permite contestarea legalităţii măsurii supravegherii tehnice de către persoana vizată de aceasta, care nu are calitatea de inculpat, este neconstituţională.
UPDATE ”Curtea a constatat că în materia măsurilor de supraveghere tehnică, ce constituie o ingerinţă în viaţa privată a persoanelor supuse acestor măsuri, trebuie să existe un control a posteriori dispunerii acestora, pe care persoana în cauză să îl poată accesa în scopul verificării îndeplinirii condiţiilor şi, implicit, al legalităţii măsurii respective. Existenţa unui control a posteriori ce are în vedere aceste aspecte se constituie într-o garanţie a dreptului la viaţă privată, care conturează şi, în final, pe lângă celelalte elemente necesare şi recunoscute la nivel constituţional şi convenţional, determină existenţa proporţionalităţii între măsura dispusă şi scopul urmărit de aceasta, precum şi necesitatea acesteia într-o societate democratică”, se arată într-un comunicat de presă transmis de CCR, citat de news.ro
Judecătorii constituţionali explică faptul că modalitatea actuală de contestare a legalităţii măsurii supravegherii tehnice ”determină excluderea celorlalte persoane altele decât inculpatul, care nu au nicio calitate în dosarul penal sau au calitatea de suspect, de la posibilitatea accederii la o instanţă de judecată care să poată analiza acest aspect, ceea ce se constituie într-o încălcare a prevederilor art. 26 şi art. 53 din Constituţie, precum şi a celor ale art. 8 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”.
În comunicatul de presă, CCR arată că supravegherea tehnică se poate dispune în cursul urmăririi penale, indiferent de etapa acesteia, dar că metodele speciale de supraveghere reprezintă ”intruziuni/ingerinţe” în viaţa privată a persoanelor.
”În acest context, Curtea a reţinut că paragraful 2 al articolului 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi alineatul 2 al articolului 53 din Constituţie prevăd condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru ca restrângerea exerciţiului dreptului la viaţă privată să fie conformă dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale”, a mai transmis CCR în comunicat.
Surse: Este neconstituţională
Persoanele interceptate în dosare şi care nu primesc nicio calitate la finalul cercetărilor ar trebui să poată contesta măsurile de supraveghere tehnice dispuse de judecătorul de drepturi şi libertăţi, potrivit unei decizii a Curţii Constituţională a României, au declarat surse judiciare, citate de Agerpres.
Potrivit acestora, judecătorii CCR au admis excepţia de neconstituţionalitate formulată de DNA cu privire la dispoziţiile articolului 140 alineatul 7 din Codul de procedură penală, care prevede că decizia judecătorului de drepturi şi libertăţi asupra măsurilor de supraveghere tehnică nu poate fi contestată, potrivit Agerpres.
Judecătorii sunt de părere că decizia ar trebui să poată fi contestată de persoanele care nu sunt trimise în judecată în respectivele cazuri, au adăugat sursele citate.
Soluţia pronunţată de judecători este una de principiu, au mai spus sursele, explicând că persoana care a fost interceptată şi la finalul cercetărilor nu primeşte nicio calitate, nu a fost trimisă în judecată, trebuie să aibă dreptul la o contestaţie la instanţă împotriva măsurilor de supraveghere.
DNA a cerut judecătorilor Curţii Constituţionale să se pronunţe pe constituţionalitatea dispoziţiilor articolului 140 alineatul 7 din Codul de procedură penală, care prevede că "încheierea prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi se pronunţă asupra măsurilor de supraveghere tehnică nu este supusă căilor de atac".