Curtea Constituţională a României a respins sesizarea privind modificările aduse Legii magistraţilor

Curtea Constituţională a României a respins marţi atât sesizarea privind modificările aduse Legii 303/2004, făcută de către grupurile parlamentare ale PNL şi USR, precum şi obiecţia de neconstituţionalitate a Curţii Supreme, dar şi sesizarea făcută de preşedintele Iohannis pe legea referendumului.

Judecătorii CCR au respins ca neîntemeiată sesizarea făcută pe modificările Legii 303/2004, privind Statutul judecătorilor şi procurorilor.

Pe 24 mai, PNL şi USR au sesizat Curtea Constituţională în legătură cu proiectul care modifică Legea privind statutul magistraţilor.

"În urma reexaminării iniţiativei legislative, ca urmare a pronunţării Deciziei Curţii nr. 252/2018, am sesizat CCR cu neconstituţionalitatea a şase dintre textele normative astfel adoptate. Sesizarea vine după ce coaliţia PSD - ALDE a impus soluţii legislative de o calitate foarte scăzută, la minime istorice, unele dintre norme depăşind şi limitele reexaminării şi, de asemenea, fiind neclare, impredictibile pentru o viitoare aplicare. Astfel, patru texte normative au fost modificate cu depăşirea limitelor legale ale reexaminării, dispoziţiile criticate nu au făcut obiectul controlului de constituţionalitate, iar completarea acestora nu reprezenta o corelare legislativă şi nici nu se regăseau într-o legătură indisolubilă cu dispoziţiile declarate neconstituţionale", se arată în sesizarea PNL, semnată şi de USR.

Liberalii şi parlamentarii USR mai argumentau că Legislativul a depăşit limitele stabilite prin decizia CCR, deoarece a modificat şi alte prevederi , pe lângă cele care trebuiau modificate, în urma hotărârii de neconstituţionalitate, dată de Curte, iar această acţiune ar încălca art. 147 alin. (4) din Constituţie.

Tot pe 24 mai şi Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a sesizat Curtea asupra neconstituţionalităţii modificărilor aduse aceleiaşi legi.

Magistraţii instanţei supreme au subliniat, în sesizarea transmisă CCR, faptul că în modificarea Legii privind statutul magistraţilor nu este identificată în mod clar ipoteza în care există eroarea judiciară, ci doar în linii generale, ceea ce duce la imposibilitatea aplicării legii.

În ceea ce priveşte Legea de modificare a Legii 303/2004, privind statutulul judecătorilor şi procurorilor, judecătorii de la Curtea Supremă susţin că, în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituţie, legea trebuie să întrunească cele trei cerinţe de calitate: claritate, precizie şi previzibilitate. „Curtea a statuat că respectarea legilor este obligatorie, însă nu se poate pretinde unui subiect de drept să respecte o lege care nu este clară, precisă previzibilă, întrucât acesta nu işi poate adapta conduita în funcţie de ipoteza normativă a legii”, se arată în sesizarea judecătorilor de la Curtea Supremă.

De aceea, una dintre cerinţele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative. Aşadar, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, respectiv să fie clar, precis şi previzibil. În plus, potrivit magistraţilor,  prin această natură a legii „legiuitorului îi revine obligaţia ca, în actul de legiferare, indiferent de domeniul în care îsi exercită această competenţă constituţională, să dea dovadă de o atenţie sporită în respectarea principiului clarităţii previzibilitălii legii”, se arată în sesizarea înaintată de către magistraţii de la Curtea Supremă

CCR: Modificările asduse legii privind organizarea referendumului, consituţionale

Curtea Constituţională a României a decis că modificările aduse legii privind organizarea referendumului sunt constituţionale, respingând astfel ca inadmisibilă sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis, transmite Agerpres.

Pe 18 mai, preşedintele Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, care are ca obiect modificarea unor prevederi referitoare la referendumul necesar a fi organizat în cadrul procedurii de revizuire a Constituţiei.

"Deşi a mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, la sesizarea parlamentarilor (...), considerăm că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului cuprinde, în continuare, dispoziţii neconstituţionale. Astfel, prin conţinutul normativ, dispoziţii ale legii menţionate contravin prevederilor art. 1 alin. (5), art. 142 alin. (1), art. 146 lit. a), art. 147 alin. (2) şi alin. (4), art. 150 - art. 152 şi art. 156 din Constituţie", se preciza în sesizarea şefului statului.

Potrivit sesizării, articolul 6 alineat (1) din legea criticată introduce în Legea 3/2000 un tip de norme ce nu fac obiectul acestui act normativ. "Legea nr. 3/2000 nu poate include - fără a depăşi obiectul ei de reglementare - în mod exhaustiv norme privitoare la iniţiativa şi procedura de revizuire a Legii fundamentale", se spune în sesizare.

Totodată, se susţine că prevederile art. unic pct. 1 din lege sunt "neclare, lipsite de previzibilitate, întrucât (...) legiuitorul nu epuizează în conţinutul normativ toate aspectele referitoare la materia enunţată".

Conform documentului, legea de revizuire, odată adoptată de Parlament, se transmite CCR, care are obligaţia să se pronunţe cu privire la constituţionalitatea acesteia.

"Legiuitorul consideră ca moment de referinţă numai data adoptării legii de revizuire de către Parlament, ignorând atât rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei, inclusiv în procedura de revizuire, cât şi momentul de la care deciziile acesteia produc efecte", arată preşedintele în sesizare.