Curtea Constituţională a admis sesizarea preşedintelui Iohannis privind modificarea statului funcţionarului public

Curtea Constituţională a României a admis astăzi, cu unanimitate de voturi, sesizarea făcută de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la legea de modificare a statutului funcţionarului public.

Potrivit unui comunicat al Curţii Constituţionale, aceasta, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar sunt neconstituţionale.

În argumentarea soluţiei de admitere pronunţate, Curtea a reţinut că legea supusă controlului de constituţionalitate a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, ce reiese din prevederile art.61 alin.(2) din Constituţie.  

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.

Iohannis a trimis Curţii o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar deoarece ar încălca prevederile art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) şi art. 61 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 75 alin. (3) din Constituţie.

Aproape 40 de senatori, majoritatea membri PSD şi UNPR, au iniţiat un proiect de lege de modificare a Statutului funcţionarilor publici, astfel încât parlamentarii să devină automat funcţionari publici şi chiar înalţi funcţionari publici, fără concurs, după ce li se încheie mandatul. Singurele condiţii sunt ca parlamentarii să fi avut măcar un mandat complet şi să fie absolvenţi de studii superioare.

Prin această iniţiativă este schimbat modul în care o persoană poate deveni funcţionar public, adică în urma unui concurs şi apoi prin numire în urma validării rezultatelor: „Funcţionarii publici sunt persoanele numite în condiţiile prezentei legi  într-o funcţie publică, precum şi senatorii şi deputaţii care au exercitat un mandat complet de parlamentar “, precizează un alineat de lege al iniţiativei.

Preşedintele Klaus Iohannis arată, în sesizarea transmisă CCR, că legea a fost respinsă de Senat, în calitate de primă cameră sesizată, în 8 iunie 2016, fiind adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, în 6 februarie 2018, într-o formă diferită faţă de cea respinsă de Senat, cu încălcarea principiului bicameralismului.

Faţă de forma dezbătută de Senat, se introduce posibilitatea exercitării cu caracter temporar a unei funcţii publice parlamentare de conducere vacante prin promovarea temporară a unei persoane angajate cu contract individual de muncă, eliberării din funcţia publică parlamentară de şef departament/director general de către secretarul general, cu avizul Biroului permanent al Camerei Deputaţilor sau Senatului şi actualizării pensiilor de serviciu stabilite în temeiul art. 731 din Legea nr. 7/2006 şi calculate până la intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 cu majorarea salariului de bază de care beneficiază funcţionarul public parlamentar aflat în activitate. De asemenea, este prevăzut şi termenul în care decizia de pensionare trebuie comunicată Camerei Deputaţilor şi Senatului, după caz.

Iohannis mai arată că legea adoptată de Camera Deputaţilor conţine în plus reglementări referitoare la cariera funcţionarilor publici parlamentari, precum şi o nouă modalitate de actualizare a pensiei de serviciu de care aceştia beneficiază.