Cum s-au tocat în Bucureşti un miliard de lei pe servicii de pază

Un audit al Curţii de Conturi care a vizat utilizarea de către autorităţile publice locale din Capitală a fondurilor de la buget pentru achiziţia serviciilor de pază, în perioada 2010-2016, a scos la iveală haosul din acest domeniu. Practic, inspectorii au descoperit că, în cei şase ani, aproape un miliard de lei au fost cheltuiţi, în circumstanţe discutabile, pe acest gen de servicii.

Controalele Curţii de Conturi (CCR) s-au făcut, printre altele, la Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti Administraţiile Domeniului Public din sectoarele 1, 2, şi 6, Administraţia Unităţilor de Învăţământ din sectoarele  1, 3, 4, 5 şi 6 sau Direcţia Generală pentru Administrarea Patrimoniului Imobiliar sector 2. Concluzia: Suma cheltuită de aceste instituţii pentru servicii de pază este de 824,2 milioane de lei.

Neregulile descoperite de inspectori la cele zece entităţi care au făcut plăţile sunt diverse, de la nerespectarea procedurilor la atribuirea contractelor, la achiziţionarea unor servicii total inutile şi până la achitarea unor sume nejustificate ca volum.

Sectorul 5, record absolut 

Inspectorii Curţii de Conturi au descoperit că uneori contractele atribuite sunt la limita legalităţii. „Fundamentarea cheltuielilor  cu paza contractate cu firme specializate pentru bunurile amplasate pe domeniul public (în parcuri) nu respectă în totalitate criteriile de legalitate, această activitate fiind de competenţa organelor de specialitate ale poliţiei, poliţiei locale sau cea realizată cu efective de jandarmi”, se arată în raport, cu precizarea că „firmele de pază nu au nicio atribuţie şi competenţă în asigurarea protecţiei persoanelor aflate pe domeniul public”. 

În plus, inspectorii Curţii de Conturi au descoperit că, la nivelul Capitalei, sumele achitate pentru aceste servicii de pază pe domeniul public se situează într-o plajă foarte mare de valori, în acelaşi an, de la o entitate la alta, dar şi la acelaşi ordonator de credite, de la un an la altul. 

La acest capitol, recordul este bătut categoric de ADP Sector 5. În 2010 de exemplu, această instituţie plătea 32,06 de lei/metru pătrat/an, în timp ce în alte  sectoare s-a achitat pentru paza parcurilor şi de 8,5 ori mai puţin. 

Plăţile s-au păstrat la acelaşi nivel şi în anii următori atingând apogeul în 2014 când ADP Sector 5 a achitat aproape 50 de lei/metru pătrat/an. Suma achitată de ADP sector 5 a scăzut brusc, în 2016, 

la numai 2,94 de lei/metru pătrat/an, aproape cel mai mic nivel la nivelul Capitalei.

Pe locul doi într-un top al cuantumului cheltuielilor cu paza parcurilor s-a aflat în cei şase ani ADP Sector 6 cu o sumă medie de 18,54 de lei/metru pătrat/an.  În fine, cea mai mică sumă a fost achitată de Sectorul 3 care a beneficiat de aceste servicii achitând, în medie, numai 2,66 de lei/metru pătrat/an.

Pază de mântuială în şcoli

Apoi, din datele publicate de ISMB, cheltuielile pentru serviciile de pază nu şi-au atins scopul întrucât se înregistrează o creştere a fenomenelor de violenţă în şcoli. Şi asta în contextul în care, în perioada 2010-2016, au fost cheltuiţi 463,5 milioane de lei pentru servicii de pază, 39,4 milioane de lei pentru plata salariilor paznicilor proprii şi 20,8 milioane de lei pentru sisteme de monitorizare.

Rezultatul a fost că în anul şcolar 2015-2016,  de exemplu, în unităţile de învăţământ au fost constatate 360 de infracţiuni, în creştere cu 7% faţă de anul şcolar precedent. 

Mai mult 94% din infracţiuni au fost săvârşite în incinta unităţilor de învăţământ şi 6% în zona adiacentă. Cele mai multe infracţiuni sunt „lovirile sau alte violenţe” cu un procent de 45%, pe locul doi fiind furturile (27%), majoritatea fiind comise în incinta unităţilor de învăţământ.

Apoi, inspectorii Curţii de Conturi au constatat că au fost făcute contracte pentru posturi de pază permanente (24/24, 7/7) cu toate că obiectivul păzit avea un program limitat, accesul publicului fiind chiar interzis mai bine de 12 ore.  Mai mult, inspectorii au constatat că programul şi numărul de posturi de pază contractate se făceau în funcţie de buget. Concret, fără o explicaţie, de la un an la altul, dacă erau mai mulţi bani în buget, numărul de posturi era suplimentat ca şi programul de pază. ;