Cum s-ar descurca autorităţile în caz de cutremur

Aproape 7.000 de pompieri, medici şi asistenţi au participat la cel mai mare exerciţiu de mobilizare în domeniul situaţiilor de urgenţă, care a testat capacitatea de intervenţie a judeţelor învecinate cu Bucureştiul, în eventualitatea producerii unui cutremur cu magnitudine mare. „Timpul de reacţie este bun, dar poate fi îmbunătăţit”, a spus Raed Arafat, cel care a coordonat exerciţiul.

Două ore. Atât le-ar lua forţelor de intervenţie din afara Bucureştiului pentru a se mobiliza în cazul în care Capitala ar fi lovită de un cutremur de mare magnitudine. 

„Este un timp bun, însă lucrăm pentru a creşte capacitatea de intervenţie”, a explicat, pentru „Adevărul”, doctorul Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă şi cel care a plănuit cel mai mare exerciţiu de mobilizare pe situaţii de urgenţă derulat în timp real, exerciţiu care a luat prin surprindere personalul din Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), SMURD şi Ambulanţă.

Concret, vineri seara, la ora 22.30, a fost dată alarma în unităţile din ţară, pe motiv că „un cutremur de mare magnitudine a lovit Capitala”, pompierii din Bucureştni necesitând intervenţia forţelor din alte judeţe. 

Astfel, până la ora 00.30, au fost mobilizaţi peste 6.227 de pompieri, medici şi asistenţi din cadrul SMURD, precum şi 551 de medici, asistenţi şi ambulanţieri din cadrul serviciilor de ambulanţă.

„Am testat capacitatea de sprijin venită din teritoriu”

„Nimic nu a fost anunţat. Am vrut să vedem în cât timp suntem pregătiţi să acţionăm, am testat, practic, conceptul de sprijin al Bucureştiului, dar s-a testat strict faza de pregătire, fără ca forţele de intervenţie să plece spre Capitală. În două ore, toţi s-au mobilizat, e un timp bun, dar se poate şi mai bine. Vor fi făcute analize amănunţite pe fiecare judeţ în parte, pentru a vedea ce putem îmbunătăţi”, a declarat, pentru „Adevărul”, doctorul Raed Arafat, şeful DSU. 

Acesta a explicat că au fost pregătite de plecare spre Bucureşti 101 autospeciale de pompieri, 136 de camioane de transport personal şi materiale, 217 echipaje de prim ajutor SMURD, 29 echipaje de terapie intensivă SMURD, 36 de autospeciale de transport personal şi victime multiple, 10 spitale mobile şi 8 centre mobile de comandă.

„Am preferat să nu anunţăm pentru că dacă ştiau din timp de exerciţiu s-ar fi pregătit. Singurul care a ştiut şi care ne-a dat aprobarea pentru a-l organiza a fost ministrul de Interne. Ceea ce ne dorim este să ajungem în punctul în care, dacă află de un cutremur mare, să nu aştepte să primească dispoziţie şi să acţioneze conform unor proceduri ce urmează să fie stabilite. Pentru că dacă se produce vreun seism sunt mari şanse să cadă şi comunicaţiil”, a completat Raed Arafat. 

Arafat: „Lumea nu trebuie să se panicheze”

În ciuda faptului că în ultimele luni s-au produs tot mai multe seisme cu magnitudine mică în zona Vrancei, Arafat spune că exerciţiul nu ar trebui să panicheze populaţia. 

„Ceea ce trebuie să înţeleagă cetăţenii este că niciodată Bucureştiul nu va confrunta consecinţele unui cutremur de unul singur, ci vom mobiliza resurse din întreaga ţară. Dacă într-un cutremur major structura spitalicească va fi afectată, automat că anumite cazuri vor fi redistribuite către Braşov, Timişoara sau Cluj sau către spitale regionale din afara zonei de pericol, în baza unor planuri care au fost elaborate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Cert e că şansa ca un cutremur să apară există, iar istoria ne învaţă că cel din 1977 a fost unul serios”, a completat oficialul. 

Coordonarea exerciţiului a fost făcută de Centrul de coordonare integrata din cadrul Ministerului de Interne, în colaborare cu Centrul de sprijin aflat la Ciolpani, care a fost activat şi operat de personalul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Exerciţiul a fost aprobat de conducerea Ministerului Afacerilor Interne.