Cum s-a ocolit legea în cazul avioanelor F-16
0Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) anunţat, marţi, că România va achiziţiona 24 de avioane F-16 second hand de la Guvernul SUA. Decizia corespunde ofertei dezvăluite de autorităţile americane încă de la sfârşitul anului trecut, şi care se referea la 24 de avioane second-hand, versiunea C/D, Block 25. Primul avion din această generaţie a intrat în uz în 1984, astfel că avioanele oferite României sunt deja retrase de
Potrivit MapN, valoarea contractului este de 1,3 miliarde de dolari şi cuprinde: revitalizarea şi echiparea completă a celor 24 de aparate, asistenţă tehnică pentru o perioadă de 3- 5 ani, suport logistic, simulatoare de zbor, pregătirea personalului navigant şi tehnic, armament şi muniţie. Avioanele urmează să sosească în 2013.
Citiţi şi:
Avioanele F-16 vin după modelul fregatelor
Avioanele de luptă intră în criză de timp
Urmează o etapă intermediară, care presupune achiziţia a altor 24 de avioane F-16 de generaţie mai nouă (Block 50-52) şi faza finală, care include intrarea în serviciu a 24 de avioane F-35, concomitent cu ieşirea din serviciu a primului lot de avioane F-16. Faza finală va începe în anul 2028. Comunicatul MapN nu spune însă nimic despre programul de compensare economică (offset).
Compensare „în aer"
Potrivit legislaţiei române, orice import de armament trebuie însoţit de o clauză de compensare economică, prin care furnizorul armelor trebuie să cumpere sau să facă investiţii în România în valoare de cel puţin 80 la sută din valoarea contractului.
Dar autorităţile SUA nu au promis niciodată că vor acorda României vreun offset, mizând pe faptul că e vorba de un acord între cele două guverne, caz în care legislaţia română nu mai obligă la compensare ecnomică. Offetul este obligatoriu doar în cazul în care autorităţile militare române încheie un contract de achiziţie făcut cu o persoană juridică.
Reprezentanţi ai MApN ne-au explicat că ar putea interveni un program de offset doar în cazul în care acordul interguvernamental de cedare a avioanelor va fi urmat de un contract al MApN cu o firmă. Practic, este vorba despre Lockheed-Martin, producătorul avioanelor, care ar putea asigura modernizarea şi mentenanţa aeronavelor. Reprezentanţi ai acestei companii ne-au declarat că regretă faptul că nu au putut livra României avioane noi, dar sunt gata să asigure suportul logistic pentru aparatele second-hand, dacă le-o va cere Guvernul SUA.
Chiar şi în aceste condiţii, având deja costurile de modernizare ale primului lot de avioane, Guvernul României ar fi trebuit să ştie exact valoarea programului de compensare economică. Motivul: revitalizarea aparatelor f-16 va fi făcută de compania Lockheed Martin, adica de o persoană juridică, care, conform legii offset-ului din România, trebuie să asigure un program de compensare economică.
Cu toate acestea, România a acceptat o promisiune „în orb", în locul unui contract clar.
Legea offsetului în România
În chestiunea offset-ului, România s-a aliniat din punct de vedere legislativ la reglementarile din alte ţări europene. Principalele acte normative sunt Ordonanţa de Urgenţă 189/2002, aprobată cu modificări prin Legea 354/2003, modificată la rândul ei prin Legea 146/2004.
Acestora li se adaugă Legea 19/2006, Legea 381/2006 şi Legea 336/2007. Conform acestora, orice persoană juridică străină care vinde armament în România are "obligaţii de compensare" (de offset) în valoare de cel puţin 80 la sută din valoarea contractului de achiziţie. Obligaţia de compensare se aplică doar contractelor a căror valoare depăşeşte trei milioane de euro (până în anul 2007, această limită a fost cinci milioane de euro).
Firmele străine pot oferi offset direct, prin cooptarea firmelor româneşti în realizarea contractul de achiziţie, sau offset indirect, prin cumpărarea de produse româneşti sau prin acordarea de asistenţă financiară sau asistenţă de marketing unor agenţi economici din România.