Cum poate fi extrădat Sebastian Ghiţă şi cine ar putea da peste cap planurile autorităţilor române

Zi decisivă pentru fostul deputat Sebastian Ghiţă, aflat în arestul central din Belgrad. Curtea Supremă din Serbia este solicitată, marţi, să confirme mandatul de arestare internaţională emis pe numele fugarului, după care autorităţile române vor putea începe demersurile pentru extrădarea acestuia.

Sebastian Ghiţă a petrecut a cincea noapte în arestul Poliţiei din Belgrad, după ce Curtea Supremă din Serbia a decis arestarea fostului deputat, căutat prin Interpol, pentru 60 de zile.
Decizia a fost determinată de riscul ca Ghiţă să se ascundă sau să fugă pentru a se sustrage extrădării.

Aceeaşi instanţă este solicitată să confirme mandatul de arestare internaţională emis pe numele fugarului, după care autorităţile române vor putea începe demersurile pentru extrădarea acestuia.
Anterior, procuratura din Belgrad decisese reţinerea pentru 48 de ore a lui Sebastian Ghiţă pentru posesie de documente falsificate.

După capturarea lui Sebastian Ghiţă, în cursul săptămânii trecute, o echipă de avocaţi a plecat în Serbia pentru a-l reprezenta pe acesta în faţa autorităţilor judiciare sârbe. Procedura de extrădare ar putea fi însă una de durată, pentru că Ghiţă trebuie să răspundă, mai întâi, pentru infracţiunile comise pe teritoriul Serbiei: trecerea frauduloasă a frontierea şi fals privind identitatea.

Fostul deputat a fost prins la Belgrad, în cursul nopţii de 13 spre 14 aprilie. Ghiţă s-a prezentat ca fiind student sloven şi le-a vorbit poliţiştilor sârbi în engleză, prezentându-le acte false. Anchetatorii aveau deja date de la autorităţile române referitoare la faptul că în locuinţa respectivă s-ar afla fugarul, astfel că a fost condus la poliţie, constatându-se că documentele erau false. Sebastian Ghiţă era însoţit de fratele lui, care avea documente reale. 

Care este procedura de extrădare

Extrădarea lui Sebastian Ghiţă, care va fi decisă de un judecător sârb, ar putea fi îngreunată de faptul că România nu are un tratat de extrădare direct cu Serbia. Partea bună este că ambele state sunt semnatare ale Convenţiei Europene privind extrădarea.

În plus, între România şi Serbia funcţionează încă, prin declaraţie de succesiune, un tratat din 18 octombrie 1960 între Republica Socialistă Română şi Republica Populară Federativă Iugoslavia privind asistenţa juridică. Documentul a intrat în vigoare în 6 februarie 1961.

Indiferent de modul în care aurorităţile române vor face demersuri pentru extrădare, Sebastian Ghiţă trebuie să răspundă, mai întâi, în faţa autorităţilor sârbe pentru infracţiunile comisă pe teritoriul sârbesc. Astfel, fostul deputat ar putea fi trimis în judecată mai întâi în Serbia.

Ministerul Justiţiei anunţă, la sfârşitul săptămânii trecute, că extrădarea unei persoane din Republica Serbia se poate solicita în baza Convenţiei europene de extrădare, încheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi a protocoalelor sale adiţionale.

Două mandate de arestare în lipsă

Pe numele lui Sebastian Ghiţă există două mandate de arestare în lipsă, el având cinci dosare penale în România.

În 3 aprilie, Curtea de Apel Ploieşti a respins, definitiv, contestaţia depusă de avocaţii lui Ghiţă la decizia Tribunalului Prahova de emitere a unui nou mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele fostului deputat, în al cincilea dosar de corupţie în care acesta este urmărit penal de către procurorii DNA.

În plus, judecătorii au admis contestaţia DNA şi au dispus arestarea şi pentru infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat, în condiţiile în care instanţa de fond considerase că nu există suficiente probe pentru această infracţiune şi a emis mandatul doar pentru trafic de influenţă şi spălare de bani.

Mandatul de arestare în lipsă cerut de DNA pe numele lui Ghiţă a fost emis de Tribunalul Prahova în 15 martie, iar avocaţii fostului deputat, dispărut din decembrie anul trecut şi dat în urmărire, au contestat decizia.

Acesta este cel de-al doilea mandat de arestare preventivă în lipsă emis pe numele lui Ghiţă. În 10 ianuarie, instanţa supremă a decis definitiv emiterea unui mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiţă, în dosarul în care este judecat pentru fapte de corupţie, alături de foşti şefi de Parchet şi Poliţie din Prahova.

„Bombele“ lui Ghiţă

Analiştii cred că fostul deputat ar putea să mai facă dezvăluiri care ar putea compromite şi alte persoanje importante. Astfel, Sebastian Ghiţă s-a aflat mereu în preajma unor personaje importante şi a fost martor la diverse evenimente.

Însă spaţiul său de manevră ar fi limitat din cauză că se va afla în detenţie. Prin urmare, fostului deputat îi va fi aproape imposibil să mai facă publice casete video cu dezvăluiri, prin intermediul trustului de media pe care îl controlează.

„A fost un tsunami online de hohote şi ironii la adresa pozei lui Sebastian Ghiţă şi a modului în care a fost arestat în Serbia. Dar să nu uităm cine este acest personaj în viaţa publică din România. Un om de afaceri cu un succes incredibil, fost parlamentar, presupusă mână dreapta a fostului premier Victor Ponta, deţinător de trust media, intim cu şefii serviciilor secrete şi cine ştie câte altele. În condiţiile acestea, să îl subestimezi pe Sebastian Ghiţă e o greşeală. Putem presupune că deţine în continuare suficient de mule informaţii confidenţiale pe care le va folosi în interes propriu aşa cum a mai făcut şi până acum. Îi va fi însă destul de greu să mai facă jocuri ascunse pentru că odată adus în ţară şi încarcerat pentru dosarele pe care le are, spaţiul lui de manevră va fi limitat. Totuşi, e posibil să mai aflăm lucruri despre viaţa şi cariera lui. Probabil că e doar o chestiune de timp şi de oportunitate“, a explicat, pentru „Adevărul“, analistul politic Dan Ionescu.

După ce a dispărut, Sebastian Ghiţă a făcut mai multe înregistrari video, făcute publice de trustul TV pe care îl controlează, în care vorbea despre relaţia strânsă pe care a avut-o cu Florian Coldea şi Laura Codruţa Kovesi sau despre pretinse presiuni ale procurorilor.

Ghiţă, cinci dosare penale pentru corupţie

Cinci dosare penale îl vizează pe Sebastian Ghiţă - trei anchete aflate încă la DNA şi două în care a fost trimis în judecată pentru corupţie. Cel mai vechi este pe rolul Curţii Supreme, din iulie 2015, în care Ghiţă este judecat că i-ar fi dat şpagă fostului primar al oraşului Ploieşti, Iulian Bădescu (PSD). Acuzaţiile DNA: dare de mită, instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani.
Cel de-al doilea dosar de la Supremă este cel în care Ghiţă este judecat alături de foşti şefi din Poliţie şi Parchet din Prahova. Acuzaţiile: dare de mită, cumpărare de influenţă,  spălare a banilor, şantaj, folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

Anchetele de la DNA

Ghiţă mai este cercetat de DNA în dosarul în care cumnatul fostului premier Ponta, Iulian Herţanu, este acuzat de fraude cu fonduri europene şi alte infracţiuni. În acest caz mai sunt cercetaţi fostul şef al CJ Prahova Mircea Cosma (PSD), precum şi fiul acestuia Vlad Cosma.  Acuzaţiile DNA în cazul lui Ghiţă: trafic de influenţă,   complicitate la schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor europene,  spălare de bani,  evaziune fiscală, coruperea alegătorilor şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia în formă continuată.

De asemenea, Sebastian Ghiţă mai este urmărit penal alături de fostul premier al României, Victor Ponta, într-un caz legat de vizita fostului premier britanic Tony Blair în România în 2012. Acuzaţia este de spălare de bani. Cel de-al treilea dosar aflat în ancheta DNA este cel legat de activitatea firmelor Asesoft şi Teamnet, în care sunt cercetaţi mai mulţi apropiaţi ai mogului. Acuzaţiile: trafic de influenţă (4 infracţiuni),  spălare a banilor, în formă continuată (3 infracţiuni) şi constituire a unui grup infracţional organizat.