Cum au ajuns Suceava şi Bihor să aibă cea mai mare prezenţă la referendum

Suceava şi Bihor se află printre judeţele cu cele mai mari procente de votanţi la referendum datorită prezenţei unor comunităţi semnificative de penticostali şi/sau baptişti. Cel puţin aşa susţin specialiştii în teologie, în baza datelor recensământului din 2011.

Potrivit datelor Biroului Electoral Central (BEC), la referendum au participat  3.531.732 cetăţeni din ţară, pe primul loc la numărul de participanţi fiind judeţul Suceava - singurul care a depăşit pragul pentru validare cu o prezenţă la urne de 30,67%. Pe următoarele locuri se află Dâmboviţa - 28,98% şi Bihor - 28,92%.

Iar dacă ne raportăm la aceleaşi judeţe observăm că aici se află printre cele mai mari comunităţi de baptişti sau penticostali (grupări neoprotestante de filieră americană).

Concret, cele mai mari comunităţi de penticostali din ţară se află în Suceava – 47.773, respectiv Bihor – 37.960, potrivit datelor recensământului din 2011. O situaţie similară este şi în privinţa baptiştilor. Astfel, cei mai mulţi adepţi ai acestui cult religios se află în judeţul Bihor (21.934), însă în primele opt se află şi Suceava, având 3.079 de baptişti.

Lucian Cîrlan, doctorand în sociologia religiilor la Universitatea Sorbona din Paris, spune că e posibil să existe o legătură între procentele ridicate de prezenţă la vot din judeţele menţionate anterior şi numărul membrilor din comunităţile baptiste, respectiv neo-protestante.

„Dacă în anii '90, aceste grupări religioase erau în relaţie de conflict/competiţie sau chiar renegate de cultul majoritar şi-anume Biserica Ortodoxă Română, după anii 2000 lucrurile au început să se schimbe în sensul că acestea au devenit tot mai acceptate, ajungându-se la un oarecare nivel de integrare. Grupările despre care vorbim fac parte din filiera neoprotestantă din România, care este într-o strânsă legătură cu Coaliţia pentru Familie, dar şi cu neoprotestanţii din SUA care au aceeaşi agendă politică ca a CpF-ului“, atrage atenţia doctorandul.

Pastorul: „Dacă le zic să semneze, semnează“

De asemenea, Cîrlan subliniază că în vederea strângerii celor trei milioane de semnături pentru iniţiativa cetăţenească a Coaliţiei pentru Familie, membrii comunităţii neoprotestante au jucat un rol important. „În interviurile mele de pe teren un tânăr preot ortodox mi-a spus ca la strângerea de semnături pentru CpF, tinerii ortodocşi au mers şi pe la membrii comunităţilor neoprotestante din acelaşi sat. Preotul l-a întrebat pe pastor: Cum tot ai mei să meargă? Ce o să zică pocăiţii? Iar pastorul a răspuns: «Părinte, la mine dacă le zic să semneze, semnează». Apropo de ecumenismul local funcţional şi autoritatea pastorilor în aceste comunităţi“, povesteşte doctorandul de pe urma cercetării de teren.

Cîrlan adaugă că la slujbele neoprotestanţilor predica are un rol mult mai important, pe când la creştinii-ortocşi prevalează liturghia. Apoi, aceştia au o cultură mai dezvoltată în tot ceea ce presupune implicarea în viaţă politică şi civică.

În judeţul cu cea mai mare prezenţă la vot există şi cea mai mare comunitate de neoprotestanţi.

Totodată, doctorandul reaminteşte că judeţele cu cele mai mari procente de votanţi sunt caracterizate de un istoric semnificativ al prezenţei Coaliţiei pentru Familie. „Prima reuniune a ideii de revizuire a Constituţie a avut loc la Vatra Dornei în Suceava. Ideea a fost adusă de neoprotestanţi prin pastorul Peter Costea (pastor de origine română stabilit în Texas), iar prima strângere de semnături a fost iniţiată în perioada 2006-2007.  Următoarele adunări publice (2 şi 3) ale CpF s-au desfăşurat în Oradea (judeţul Bihor – n.r)“, mai relatează Lucian Cîrlan.

În Suceava sunt mai multe mănăstiri şi duhovnici

La rândul său, doctorul în filosofie politică, Alexandru Racu, subliniază că prezenţa ridicată a cetăţenilor din nordul Moldovei la vot este determinată de un context istorico-religios specific zonei.

„În nordul Moldovei, în special judeţele Neamţ (care şi el a avut prezenţă foarte mare- 26,63%) şi Suceava, există foarte multe mănăstiri, călugări şi călugăriţe. Acolo au existat până de curând mari figuri de duhovnici precum părintele Cleopa Ilie, părintele Paisie Olaru, părintele Justin Pârvu, figuri charismatice cu puternică autoritate asupra credincioşilor, mulţi dintre aceştia fiind consideraţi sfinţi.

Iar acolo, unde viaţa monahală este la standarde înalte, de regulă, şi evlavia populară este foarte puternică, şi autoritatea duhovnicilor asupra credincioşilor este foarte mare. În popor, monahii care chiar trăiesc în post, rugăciune şi asceză sunt percepuţi ca oameni sfinţi, au mai multă autoritate asupra credincioşilor decât cei care una predică şi alta fac. De aceea, şi evlavia populară este mai mare în acea zonă, iar eu mă aşteptam de la bun început la o prezenţă mai mare în acea zonă. În fine, asta este ceea ce tind eu să cred, dar o astfel de ipoteză nu poate fi validată decât de o anchetă sociologică riguroasă“, este de părere Alexandru Racu.