Cum ar putea Curtea de Justiţie a Uniunii Europene suspenda aplicarea Legilor Justiţiei
0Judecătorul Dragoş Călin, copreşedinte al Forumului Judecătorilor din România (FJR), a declarat că, în cazul unei decizii favorabile la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene la sesizarea făcută de Tribunalul Olt, o decizie preliminară venită rapid ar putea suspenda aplicarea Legilor Justiţiei în România.
Dragoş Călin, judecător la Curtea de Apel Bucureşti, este de părere că deşi procedura la CJUE poate dura câteva luni, la fel ca în cazul Poloniei unde Curtea nu a dat încă o decizie definitivă, măsurile provizorii ar putea conduce la suspendarea aplicăriia cestor legi.
„CJUE a adoptat imediat sesizării măsuri provizorii, obligând statul polonez să suspende aplicarea dispoziţiilor naţionale privind reducerea vârstei de pensionare a judecătorilor Curţii Supreme, să ia orice măsură necesară pentru a se asigura că judecătorii Curţii Supreme vizaţi de dispoziţiile în litigiu pot continua să îşi exercite funcţia în acelaşi post, bucurându-se totodată de acelaşi statut şi de aceleaşi drepturi şi condiţii de lucru ca înaintea intrării în vigoare a Legii privind Curtea Supremă, să se abţină de la adoptarea oricărei măsuri care vizează numirea judecătorilor Curţii Supreme în locul judecătorilor Curţii Supreme vizaţi de aceste dispoziţii, precum şi de la adoptarea oricărei măsuri privind numirea noului prim-preşedinte al Curţii Supreme sau indicarea persoanei însărcinate să conducă Curtea Supremă în locul primului său preşedinte până la numirea noului prim-preşedinte, precum şi să comunice Comisiei, în termen de cel mult o lună de la notificarea ordonanţei Curţii, iar ulterior în fiecare lună, toate măsurile pe care le va fi adoptat pentru a se conforma pe deplin ordonanţei”, a declarat Dragoş Călin într-un interviu acordat pentru Europa Liberă.
Forumul Judecătorilor a întrebat, în cererea adresată iniţial instanţei de la Olt, dacă unul dintre articolele Tratatului privind UE trebuie interpretat în sensul obligaţiei statelor membre de a respecta criteriile statului de drept, solicitate şi în rapoartele din cadrul MCV, în cazul unor proceduri de desemnare directă de către Guvern a conducerii Inspecţiei Judiciare, chiar şi cu titlu provizoriu?
Dragoş Călin spune că la o primă vedere, „nu pare un demers obişnuit într-un stat de drept. Însă el se înscrie în rândul demersurilor iniţiate de instanţele din Polonia şi Ungaria, care au sesizat anii trecuţi Curtea de Justiţie a Uniunii Europe cu aspecte similare, pe un fond de decădere a standardelor democratice, constatat de Comisia Europeană, Comisia de la Veneţia, GRECO sau chiar Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. În acest moment există trei cereri de decizie preliminară trimise de instanţele poloneze, independenţa instanţelor naţionale fiind în special esenţială pentru buna funcţionare a sistemului de cooperare judiciară”.
Magistratul este de părere că s-ar putea suspendă aplicarea dispoziţiilor din Legile Justiţiei, criticate în ultimul raport MCV dat publicităţii de Comisia Europeană. „Câştig de cauza ar avea statul de drept din România, în special independenţa magistraţilor. În Polonia au fost adoptate imediat măsurile solicitate de CJUE. Probabil aceeaşi situaţie va fi incidenţa şi în România. Demersul nostru nu vizează contracararea rapoartelor Comisiei Europene, dimpotrivă, respectarea garanţiilor de independenţa conferite instanţelor judecătoreşti, magistraţilor, sedimentate în principiile Consiliului Europei, preluate şi de CJUE, fiind esenţială pentru existenţa unui stat de drept. CJUE se va pronunţă asupra întrebărilor cu care a fost sesizată, pe care le va putea reformula, în raport de obiectul cauzei şi de necesitatea instanţei de trimitere din România în soluţionarea cauzei. Prin ricoşeu, însă, interpretarea MCV şi a rapoartelor sale în sensul obligativităţii va determina reconsiderarea tuturor modificărilor aduse Legilor Justiţiei, criticate de Comisia Europeană", a declarat judecătorul pentru publicaţia Ziare.com.