Cum a cheltuit ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, 11 milioane de euro pe hârtie de făcut avioane
0Ministrul Sănătăţii a cheltuit, în primul său mandat, o impresionantă sumă de bani pe studii de fezabilitate pentru 25 de spitale-fantomă, care n-au mai fost construite niciodată
Anul 2008. Ministerul Sănătăţii stătea pe un munte de bani. Ca să-i cheltuiască repede, ministrul de atunci, Eugen Nicolăescu, s-a angajat la un proiect faraonic, de parcă ar mai fi rămas la guvernare încă 10 ani: construim 28 de spitale nou-nouţe în toată ţara, a anunţat acesta. Mai apucă să facă doar studii de fezabilitate şi alte documentaţii premergătoare în valoare de 40 de milioane de lei.
Anul 2011. Ministerul Sănătăţii donează, cui vrea să le folosească, studii de fezabilitate şi alte documentaţii în valoare de 40 de milioane de lei. Anunţul este făcut de ministrul Cseke Attila, care şi-a dat seama că maculatura strânsă la minister nu poate fi folosită şi ocupă spaţiu degeaba în instituţie.
În primul său mandat, între anii 2005 şi 2008, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a părut că va muta munţii în sistemul sanitar românesc după ce a anunţat că va construi nu mai puţin de 28 de spitale de urgenţe (20 judeţene şi opt regionale). A părut că şi pune în practică ideea: a făcut licitaţie pentru realizarea studiilor de fezabilitate în vederea construirii noilor spitale. Licitaţia publică a fost câştigată de firmele „Health Care Company“ AG Viena şi „Proiect Bucureşti“ SA, în asociere.
Firma austriacă este una cunoscută în domeniu, iar cea românească este fostul Institut de Proiectări Bucureşti, privatizat după Revoluţie şi deţinut acum de omul de afaceri Dan Cojocaru, prin intermediul firmei sale „Cannella Desig“ SRL. Cele două firme s-au apucat de treabă şi au livrat teancuri întregi de hârtii ce conţineau studiile de fezabilitate. În urma discuţiilor din guvern, s-a decis construirea a doar 25 de spitale.
„Ca urmare a derulării contractului, Ministerul Sănătăţii a intrat în posesia studiilor de fezabilitate necesare construirii şi dotării la cheie a unui număr de 19 spitale judeţene de urgenţă şi a unui număr de 6 spitale regionale de urgenţă, achitând pentru acestea suma de 15.653.700 lei, inclusiv TVA“, confirmă Ministerul Sănătăţii într-un răspuns dat reporterilor „Adevărul“. Adică peste 4,3 milioane de euro la un curs mediu pentru euro de 3,6 lei în 2008.
ALTE HÂRTII, ŞI MAI SCUMPE
Suma nu reprezintă nici jumătate din cât s-a cheltuit pe documente ce nu au fost vreodată folosite. Ministerul Sănătăţii a mai adunat şi studii de prefezabilitate, ghiduri arhitecturale şi inginereşti pentru construirea unui spital de urgenţă, proiecte tehnice, dar şi avize de la diverse instituţii. În total, peste 40 de milioane de lei cheltuite pe hârtii, adică peste 11 milioane de euro la cursul euro din 2008.
Cele 19 spitale judeţene de urgenţă ar fi urmat să fie construite, teoretic, în judeţele Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa - Năsăud, Braşov, Brăila, Caraş-Serverin, Călăraşi, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara, Mehedinţi, Olt, Prahova, Neamţ, Sibiu şi Suceava.
ZERO SPITALE CONSTRUITE
Din cele 25 de spitale de urgenţe (19 judeţene şi 6 regionale) nu s-a construit nici măcar unul. Actualul ministru al Sănătăţii, adică tot cel sub mandatul căruia în 2008 s-au cheltuit inutil aceşti bani, dă vina pe urmaşii săi la minister. „În urma procedurilor de achiziţii publice iniţiate în anul 2008, pentru încheierea contractelor de construire, proiectare şi dotare la cheie pentru spitale de urgenţă, regionale şi judeţene, la sfârşitul anului 2008 erau în curs de semnare 8 contracte pentru 7 spitale judeţene de urgenţă şi un spital regional de urgenţă. După schimbarea mandatului de guvernare, toate procedurile au fost anulate, în perioada 2009-2010, chiar şi cele în curs de semnare“, susţine Ministerul Sănătăţii. Practic, la minister s-au strâns o grămadă de hârtii bune la nimic.
GLUMA MINISTRULUI CSEKE ATTILA
Trei ani mai târziu, în 2011, după ce praful s-a aşternut într-un strat consistent peste maculatura plătită cu 11 milioane de euro, ministrul Sănătăţii de atunci, Cseke Attila (foto dreapta), a încercat să facă curăţenie şi să scape de toate acele studii şi documente care doar ocupau spaţiu în minister. Acesta a publicat pe site-ul Ministerului Sănătăţii un comunicat de presă prin care anunţa că donează toată documentaţia autorităţilor locale care vor să-şi construiască un spital judeţean de urgenţă.
„Vrem să sprijinim autorităţile locale care doresc să se implice în sistemul sanitar. Este păcat să pierdem materialele pe care le-am realizat în perioada în care ministerul avea ca obiectiv construirea de spitale judeţene de urgenţă. Autorităţile locale pot valorifica documentele dacă doresc să construiască unităţi sanitare prin proiecte de parteneriat public-privat sau din fonduri disponibile la nivelul autorităţilor. Vom pune la dispoziţie gratuit documentele de care au nevoie“, a declarat Cseke Attila, ministrul Sănătăţii. Fostul ministru Cseke Attila nu a putut fi contactat pentru a ne spune dacă autorităţile locale cărora li s-a adresat au citit măcar comunicatul de presă sau dacă a cerut vreun consiliu judeţean documentaţia. Cert este că până în prezent nu s-a început construirea vreunui spital judeţean de urgenţă în ţară. ;
Alte studii, alţi bani
Tot în primul mandat al lui Nicolăescu s-a încercat reabilitarea a nu mai puţin de 15 spitale judeţene de urgenţă. A fost nevoie de alte studii de fezabilitate, pentru care s-au plătit aproape 9,5 milioane de lei, adică aproape 2,7 milioane de euro. Şi de această dată apar printre câştigători două firme austriece. Este vorba despre „Vamed Standortent¬wicklung Und Engineering” Viena şi Convex ZT, care s-au asociat pentru realizarea acestor studii de fezabilitate cu firmele româneşti „Institutul de Studii şi Proiectări Energetice” SA, şi „ Asix Design” SRL. Au fost reabilitate nouă din cele 15 spitale pentru care s-au cheltuit bani pe studiile de fezabilitate. Practic, pentru spitalele judeţene de urgenţă din Buzău, Tg. Jiu, Slobozia, Satu Mare, Tulcea şi Focşani s-au cheltuit degeaba bani pe studiile de fezabilitate.
„După schimbarea mandatului de guvernare, toate procedurile au fost anulate, în perioada 2009-2010, chiar şi cele în curs de semnare" Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătăţii
„Autorităţile locale pot valorifica documentele dacă doresc să construiască unităţi. Vom pune la dispoziţie gratuit documentele de care au nevoie. Cseke Attila, fost ministru al Sănătăţii