Cum a ajuns România lider în Europa Centrală şi de Est la înarmare
0România este lider la înarmare în Europa Centrală şi de Est, potrivit datelor Institutului Internaţional de Studii pentru Pace (SIPRI) de la Stockholm. Mai exact, raportul arată că între 2016 şi 2017, cheltuielile militare ale ţărilor din regiune au crescut într-un ritm de 12%, fiind de şapte ori mai ridicate decât creşterea cheltuielilor militare în rândul ţărilor occidentale ale NATO.
Este vorba despre cea mai mare creştere regională la nivel mondial, iar în frunte se află România (50%), urmată de Lituania (27%) şi de Letonia (26%).
Cu toate că există diferenţe semnificative între ţări, cheltuielile militare în regiune nu au încetat să crească din 2013, după şase ani consecutivi de scădere.
„Suntem la doi paşi de Rusia, în faţa ei practic, aşa că aceste cheltuieli trebuie accelerate. De exemplu, acest an a fost unul pierdut pentru achiziţia de corvete care sunt atât de necesare Forţelor Navale pentru a-şi putea îndeplini misiunea de apărare la Marea Neagră. Sper că cel târziu în primul trimestru al anului viitor să fie semnat contractul pentru construcţia acestor nave în România cu un partener străin”, explică expertul militar Aurel Cazacu.
Schimbarea strategiei
Aurel Cazacu spune că, pentru evitarea unor situaţii precum cea ratată a achiziţiei de corvete, cel puţin pentru o perioadă limitată de timp, ar trebui schimbată şi strategia de achiziţie. „Având în vedere că bani sunt, cea mai bună şi rapidă soluţie ar fi întocmirea unui plan clar de achiziţii pentru zece ani. Cu tot ce ne este necesar. Adică corvete, elicoptere de atac, blindate, camioane, submarine, restul de avioane de luptă F-16, baterii de rachete de coastă, sateliţi şi altele. Achiziţionarea acestora trebuie să se facă prin acorduri de tip Guvern - Guvern, şi nu prin licitaţii care întotdeauna trenează. Astfel, contractele vor fi rapid semnate şi puse în practică în parteneriat cu producători din ţări aliate NATO. Este vorba de tranzacţii de tipul celei pentru rachetele Patriot”, spune expertul.
Acesta arată şi care ar trebui să fie criteriul principal de achiziţie al Ministerului Apărării Naţionale. „Noi nu trebuie să cumpărăm neapărat ce este mai scump, dar trebuie să cumpărăm ce este mai bun. Numai aşa putem face faţă într-o nedorită situaţie de conflict. Nu trebuie să ne axăm pe producători dintr-o anumită ţară. Căutăm ce e mai bun. De exemplu, luăm o navă de la italieni, francezi sau olandezi, dar o echipăm cu armament american care este cel mai bun”, a mai afirmat expertul.
Putem deveni şi furnizori de armament
Acest tip de contracte poate fi avantajos din punct de vedere financiar, este de părere Cazacu. „Există companii care sunt dispuse ca, după fabricarea în România a echipamentelor militare pentru MApN, să continue producţia în entităţile din România. Astfel, fabricile noastre de armament vor fi partenere în contractele pe care respectivii producători le-ar avea cu terţe ţări”, a conchis analistul militar Aurel Cazacu. ;
Rusia a speriat pe toată lumea
Aude Fleurant, director de program la SIPRI privind cheltuielile militare şi armamentul, a explicat pentru agenţia EFE că ţările din Europa Centrală şi de Est resimt o necesitate sporită în a-şi moderniza sistemele de apărare. Conflictul din Ucraina, unde forţele separatiste susţinute de Rusia luptă împotriva guvernului central, a creat un sentiment de ameninţare în aceste ţări care, în calitate de membre ale NATO, participă la obiectivul comun de a spori cheltuielile cu apărarea cu până la 2% din Produsul Intern Brut (PIB) până în 2024.