CSM pregăteşte reluarea procedurii pentru şefia Secţiei Speciale

Comisia de Resurse Umane şi Organizare din CSM a înaintat Plenului CSM două propuneri de organizare a unui concurs pentru numirea în funcţia de procuror-şef al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, Secţia Specială, şi de organizare a unui concurs pentru numirea procurorilor cu funcţii de execuţie în cadrul acestei structuri de parchet.

Până acum plenul CSM a încercat de şapte ori, fără succes, să numească un şef la Secţia Specială de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie. Candidată a fost Adina Florea, favorita lui Tudorel Toader, care s-a retras la finele lui 2019 din procedura de numire.

O parte dintre membrii CSM au boicotat plenul prin absenţa lor, care a dus la neîntrunirea cvorumului, iar în alte şedinţe s-a ajuns în „pat”, deoarece a fost număr egal de voturi pentru ambele opţiuni – „împotrivă” şi „pentru”.

Memorandumul înaintat de Ministerul Justiţiei care propune desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) a fost adoptat de Guvernul Ludovic Orban la sfârşitul lunii decembrie 2019.

Ana Birchall: Gaşca ce a moşit această secţie nu renunţă!

Susţinătoare a desfiinţării SIIJ, Ana Birchall, fostul ministru al Justiţiei, a explicat, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că în spatele acestui demers ar sta Florin Iordache, Tudorel Toader şi Lia Savonea, fosta şefă a Consiliului Superior al Magistraturii.

”Zilele acestea Comisia nr 2 resurse umane şi organizare din cadrul CSM a decis declanşarea concursului pentru ocuparea funcţiei de procuror şef Secţie Specială (SIIJ)şi a altor funcţii de execuţie din cadrul SIIJ. Aşadar, „competenţele” de a solicita retragerea căilor de atac din dosarele în curs sau solicitarea de „analiză a unor dosare” par să fie foarte importante, chiar critice, nu?? Votul final şi decisiv va fi dat de plenul CSM. Din punctul meu de vedere, ar trebui să se avanseze cu analiza proiectului de lege privind desfiinţarea SIIJ, nu să se declanşeze proceduri de ocupare a unor funcţii in cadrul SIIJ. Dar se pare ca Iordache , Tudorel Toader, Savonea si gasca care au mosit si promovat aceasta sectie, o secţie care in forma actuala este toxica pentru sistemul judiciar si justitia din Romania, nu renunta! Dincolo de cuvinte, se intampla!” a scris Birchall.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat pentru G4media că el susţine în continuare desfiinţarea acestei structuri de parchet, dar că aşteaptă o majoritate în Parlament. „Poziţia Ministerului Justiţiei faţă de SIIJ e neschimbată: desfiinţare. Motivul pentru care nu iniţiez deocamdată un proiect de lege pentru desfiinţare e simplu: cunosc faptul că va fi respins de majoritatea ad-hoc anti-MCV condusă de PSD sau ar fi modificat în sensul contrar intenţiei noastre, ar fi modificat pentru consolidarea SIIJ. Pentru acelaşi motiv nu promovez nici OUG: ar fi respinsă imediat. Aştept deci o majoritate pro-obiective MCV în Parlament”, a spus acesta.

Proiect pentru desfiinţarea SIIJ elaborat în februarie 2020

SIIJ devenit operaţională în luna octombrie 2018.  Primul şef al acestei structuri a fost Gheorghe Stan, fostul adjunct al Inspecţiei Judiciare, apoi acesta a ajuns judecător la Curtea Constituţională. 

În locul acestuia, la şefia SIIJ a candidat procuroarea Adina Florea, care a obţinut cel mai mare punctaj, în comparaţie cu procurorii contra-candidaţi Eugen Iaşinovschi şi Bogdan Pîrlog. Numai că o parte din membrii CSM au boicotat câteva luni bune validarea rezultatelor în Plen prin neparticiparea la şedinţe. Astfel, în luna septembrie 2019, CSM nu reuşise pentru a 7-a oară să o valideze pe Adina Florea în fruntea SIIJ. 

În februarie 2020, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a elaborat un proiect de lege ce privea desfiinţarea SIIJ. Infracţiunile comise de magistraţi vor fi investigare, potrivit competenţei, de către DNA sau DIICOT. Infracţiunile comise de magistraţi vor fi investigare, potrivit competenţei, de către DNA sau DIICOT. În proiectul de desfiinţare a SIIJ a fost strecurat şi un punct potrivit căruia magistraţii - judecători sau procurori - vor fi trimişi în judecată doar cu avizul CSM, adică al Secţiei de judecători sau al celei pentru procurori, după caz. Asta înseamnă că pentru trimiterea în judecată procurorii se vor duce cu rechizitoriul la CSM spre avizare şi abia apoi îl vor trimite în instanţă.

Restricţii pentru foştii magistraţi care vânează pensii speciale

Consiliul Superor al Magistraturii (CSM) urmează să transmită ministerului Justiţiei o propunere de modificare a legii statutului magistraţilor, astfel încât foştii magistraţi care revin pe funcţii în urma unui interviu doar pentru a obţine pensie specială să nu mai poată face acest lucru la fel de uşor ca în prezent.

Propunerea a fost iniţiată de judecătoarele Gabriela Baltag şi Evelina Oprina şi discuţiile pe acest subiect au avut loc în şedinţa din 11 martie a unei comisii a Consiliului şi urmează să fie votată de plenul CSM pe 30 aprilie, informează Radio Europa Liberă.

Potrivit sursei citate, principala modificare presupune ca foştii magistraţi care se întorc în breaslă să rămână pe funcţii de judecători sau procurori cel puţin 5 ani pentru a putea beneficia de pensia specială. O altă modificare importantă este aceea că nu se mai pot întoarce în magistratură persoanele care, în ultimii 2 ani, au fost membri ai unui partid politic, sau au fost deputaţi, senatori, secretari de stat, primari, prefecţi, consilieri local sau judeţean.

Iniţial, propunerea făcută de un membru al comisiei, îi viza şi pe miniştri şi premieri, dar interdicţia nu a trecut la vot, după ce judecătoarea Baltag s-a opus vehement.

Un alt amendament acceptat a fost acela ca foştii magistraţi care doresc să revină în funcţie să fi testaţi din punct de vedere profesional de colegii din CSM.