CSM nuanțează poziția magistraților privind reforma pensiilor speciale. Cu ce sunt de acord și unde vor modificări

Precizările Consiliului Superior al Magistraturii au loc după ce mass media ar fi prezentat „în mod eronat poziția sistemului judiciar cu privire la necesitatea reformării sistemului de pensii”, unde dintre modificările solicitate fiind „etapizarea” creșterii vârstei de pensionare.

„În contextul apariției în spațiul public a mai multor articole de presă care prezintă în mod eronat poziția sistemului judiciar cu privire la necesitatea reformării sistemului de pensii, se impun următoarele precizări: Sistemul judiciar este de acord ca soluția legislativă propusă să reglementeze un nivel maxim al pensiei, care să nu depășească salariul în plată al unui magistrat în activitate.”, punctează instituția.

„De asemenea, sistemul judiciar apreciază că este necesar să se stabilească o vechime în magistratură de minimum 25 de ani pentru pensia de serviciu, din care în mod obligatoriu 20 de ani în funcția de judecător sau procuror. Suntem de acord cu stabilirea unei vârste de pensionare, dar precizăm că este necesară o perioadă de tranziție pentru a asigura încrederea legitimă a profesioniștilor din sistemul judiciar, care și-au început cariera în temeiul unui cadru juridic diferit. Prin urmare, este necesar ca dispozițiile legale să reglementeze o metodă reală de etapizare a creșterii vârstei de pensionare, pe o perioadă de timp rezonabilă, astfel încât să nu se creeze situații discriminatorii între profesioniștii cu o vechime similară în sistemul judiciar, dar cu o vârstă biologică diferită”, mai arată sursa citată.

Penalizare pentru pensionare anticipată

„Totodată, apreciem că este necesar ca soluția legislativă să prevadă un mecanism de pensionare anticipată, cu penalizarea cuantumului drepturilor de pensie, ce există în prezent în legislația care reglementează sistemul public de pensii. Este echitabil ca o astfel de posibilitate să fie prevăzută și pentru magistrați, mai ales în condițiile în care, potrivit proiectului de lege, limita de vârstă pentru pensionare urmează a fi majorată considerabil”, mai precizează comunicatul de presă.

„Prin urmare, apreciem că toate aceste propuneri sunt necesare pentru buna funcționare a sistemului judiciar și pentru garantarea unui act de justiție de calitate, având în vedere că realizarea justiției nu este numai un deziderat, ci o preocupare constantă, ce presupune îndeplinirea cu responsabilitate a acestui serviciu public în beneficiul justițiabilului”, conchide sursa citată.

Magistrații au decis să amâne judecarea a numeroase cauze, fiind luate în discuție doar cauzele urgente.

Care sunt modificările vizate

O prevedere importantă din proiectul aflat la Parlament este creșterea vârstei de pensionare a magistraților, de la 50 de ani la 60 de ani, până în 2035. Baza de calcul rămâne la 80% (spre deosebire de alte categorii unde este de 65%)  din media veniturilor brute realizate în ultimele luni înainte de data pensionării. Pentru cei pensionați până la 31 decembrie 2023, raportarea e la 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării. După 1 ianuarie 2024, perioada de raportoare de 12 luni începe să crească, gradual, până în 2043, când ajunge la ultimele 300 de luni.

Perioada permisă ca asimilată (adică având o vechime în altă profesie juridică – notar, avocat etc.) scade treptat până în 2029, când nu va mai fi permisă. Mai precis, dacă în 2024 va mai fi permisă o perioadă asimilată de cinci ani, de la an la an va fi diminuată această perioadă. Nicio pensie nu va mai putea să depășească venitul obținut în perioada de cotizare, adică din timpul activității în câmpul muncii.