CSM: Afirmaţii făcute după audierea la DNA a mitropolitului Ardealului pot genera un sentiment de revoltă şi respingere faţă de justiţie
0Consiliul Superior al Magistraturii a apreciat că afirmaţiile făcute în emisiuni ale unor posturi de televiziune după audierea la DNA a mitropolitului Ardealului, Laurenţiu Streza, au afectat independenţa sistemului judiciar şi încrederea în imparţialitatea procurorilor.
Susţinerile potrivit cărora citarea la DNA a unor înalţi ierarhi ai bisericii reprezintă un act abuziv al procurorilor, iar activitatea acestora „are caracter distructiv şi urmăreşte să lovească în reperele morale ale poporului” pot genera un sentiment de revoltă şi respingere faţă de justiţie.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi-a însuşit, marţi, raportul Inspecţiei Judiciare, care a făcut verificări în urma unei solicitări din 19 iulie a vicepreşedintelui CSM, după o sesizare a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anricorupţie, Laura Codruţa Kovesi.
Astfel, CSM a apreciat că afirmaţiile făcute de deputatul Eugen Nicolicea, realizatorul TV Rareş Bogdan şi regizorul Dan Puric în emisiuni din 11 şi 12 iulie ale posturilor de televiziune Realitatea şi Antena 3, preluate ulterior şi de alte instituţii mass-media, afectează credibilitatea justiţiei, aducând atingere independenţei şi imparţialităţii procurorilor, precum şi independenţei sistemului judiciar în ansamblul său.
Afirmaţiile au fost făcute în contextul audierii de către DNA a mitropolitului Ardealului, Laurenţiu Streza, în calitate de martor, în dosarul privind cărţile scrise în penitenciar, CSM precizând că declaraţiile au vizat activitatea profesională a procurorilor şi legalitatea măsurilor dispuse, fiind pusă în discuţie deontologia profesională a acestora.
„Inspectorii judiciari au constatat că afirmaţiile lansate în spaţiul public, în sensul că activitatea procurorilor are caracter distructiv şi urmăreşte să lovească în reperele morale ale propriului popor, aduc atingere independenţei sistemului judiciar cu consecinţa decredibilizării acestuia. Mai mult, la nivelul societăţii, un astfel de mesaj poate genera un sentiment de revoltă şi respingere faţă de justiţie”, potrivit CSM.
De asemenea, CSM a concluzionat că susţinerile potrivit cărora citarea la DNA a unor înalţi ierarhi ai Bisericii a reprezentat un act abuziv al procurorilor, întrucât trebuiau găsite modalităţi „discrete” pentru audierea acestora, reprezintă „acuzaţii de natură să creeze o presiune asupra activităţii procurorilor şi să afecteze încrederea cetăţenilor în independenţa, imparţialitatea şi reputaţia lor profesională”.
„S-a constatat că afirmaţiile lansate în spaţiul public de către persoane publice care se bucură de o anumită cotă de încredere din partea opiniei publice, au depăşit limitele admisibile ale libertăţii deexprimare şi pot induce în rândul opiniei publice neîncrederea în corectitudinea şi legalitatea activităţii procurorilor, cu consecinţa subminării independenţei, imparţialităţii şi prestigiului justiţiei, elementeesenţiale pentru existenţa unui stat de drept”, arată CSM.