Cristi Danileţ, despre modificările Codurilor penale: Modificările nu au la bază studii statistice, doctrinare sau o politică publică

Judecătorul Cristi Danileţ, a criticat marţi modul în care actuala coaliţie de guvernare a ales să justifice controversatele modificări ale Codurilor penale, acesta subliniind că în actualul proces legislativ lipşeşte complet o politică publică justificatorie, părând mai degrabă a fi un proces „după ureche”.

„Şi totuşi legile nu se modifică după ureche!”, îşi începe fostul membru al CSM postare pe contul personal de Facebook.

Danileţ subliniază necesitatea unei fpolitici publice care să susţină şi justifice modificările legislative. În plus, şi aceasta trebuie susţinută de date şi studii privind impactul acestor modificări.

„Eu înţeleg că atunci când modifici textul unei infracţiuni din Codul penal trebuie să ai în vedere o anumită politică publică: vezi cât e pedeapsa în Codul vechi, afli câte infracţiuni de acest gen s-au comis în ultimii cinci sau zece ani, discuţi cu magistraţii problemele de aplicare, te consulţi cu profesorii de drept penal partea specială, studiezi dreptul comparat şi de abia apoi faci propunerea prin care modifici conţinutul infracţiunii sau pedeapsa acestuia. Aceste argumente trebuie să fie redate în expunerea de motive a actului normativ sau să reiasă din stenogramele dezbaterilor din comisiile de specialiate – pentru ca în viitor cei care vor trebui să aplice noul act normativ să ştie cum să facă interpretarea teleologică, pentru a afla intenţia legiuitorului”, a continaut acesta.

Nu în ultimul rând, magistratul Cristi Danileţ notează criticile aduse vechiului cod penal, intrat în vigoare în 2004, iniţial aduse cuantumului pedepselor, apoi textelor legilor, asta în lipsa oricărui studie, fie el statistic, doctrinar sau jurisprudenţial.

„Astfel, mi se pare cel puţin ciudat ca la marea reformă a Codului penal intrat în vigoarea în 2014 (cel făcut de profesori universitari în 2006-2008, asumat de Guvern în 2009, aprobat de Parlament în 2009 şi modificate masiv de Parlament în 2013) să ajungi la concluzia că textul unei anumite infracţiuni este bun şi că doar pedepsele trebuie majorate, după care în 2018 să ajungi la concluzia că textul ridică probleme şi astfel să modifici conţinutul infracţiunii, respectiv să scazi pedepsele, fără însă a avea la bază vreun studiu statistic, doctrinar sau jurisprudenţial”.