Corectarea deciziei prin care CCR, manevrată de Morar, a provocat pierderi uriaşe bugetului de stat rămâne „uitată“ în sertarele Ministerului Justiţiei

Tentativa Guvernului de a anula efectele Deciziei nr.363 din 7 mai 2015 a Curţii Constituţionale a României, prin care cei care reţin taxe şi contribuţii, dar nu le virează la stat, scapă de închisoare, este şi acum blocată la Ministerul Justiţiei.

În decembrie 2017, Ministerul Finanţelor a elaborat un proiect de Ordonanţă de urgenţă care prevede că neplata către buget, cu intenţie, a impozitelor şi contribuţiilor supuse regimului de reţinere, va fi incriminată ca faptă de evaziune fiscală şi pedepsită cu închisoare de la un an la 6 ani. Proiectul a fost trimis pentru avizare şi observaţii la Ministerul de Justiţiei şi acolo s-a împotmolit. 

„Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 6 ani nereţinerea sau neîncasarea, reţinerea şi neplata ori, după caz, încasarea şi neplata, în tot sau în parte, cu intenţie, în cel mult 30 zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege, a impozitelor şi contribuţiilor prevăzute în anexa la prezenta lege. Neplata cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege, a impozitelor şi contribuţiilor prevăzute în anexă constituie infracţiune şi atunci când neplata este consecinţa utilizării acestor sume în alte scopuri“, potrivit proiectului de act normativ, citat de Agerpres.

Dezincriminarea penală a neplăţii contribuţiilor, deşi au fost reţinute de la angajat, pleacă de la o decizie controversată din 2015, prin care cinci din cei nouă judecători ai CCR au declarat neconstituţional un articol din legea combaterii evaziunii fiscal, ceea ce a văduvit Bugetul de Stat de orice formă de protecţie rezonabilă în faţa celor dispuşi să comită acest gen de ilegalităţi.

O „fericită“ coincidenţă

Un rol important în adoptarea “nefericitei” decizii din 2015, care este de natură să provoace daune imense Bugetului de Stat, l-ar fi jucat Daniel Morar, potrivit Ziua News. Fostul şef al DNA, judecător la CCR la data emiterii acestei Decizii, şi-ar fi convins alţi patru colegi să voteze această hotărâre uzând de un act eliberat de Direcţia Finanţe Publice Iaşi care nu a fost înregistrat la Registratura Curţii. Coincidenţă sau nu, speţa iniţială care era judecată la CCR pornea de la cazul unei notăriţe din Cluj, Liliana Mihaela Chiş, care era o amică apropiată a lui Daniel Morar, conform Puterea.ro. 

Chiş fusese trimisă-n judecată, în 2014, pentru evaziune fiscală, tocmai pentru “reţinerea şi nevirarea cu intenţie a impozitelor”. Notăriţa clujeancă era acuzată că şi-a păstrat sumele ce trebuia să le vireze la stat în urma autentificării unor tranzacţiii imobiliare. Cazul a pornit în luna februarie 2013 de la o plângere a Gărzii Financiare trimisa Parchetului. Procurorii susţinea că Liliana Mihaela Chiş a reţinut în perioada iunie 2010-decembrie 2012 peste 1,6 milioane lei. „Din suma de 1,6 milioane de lei, învinuita a virat la buget suma de 490.000 de lei cu întârzieri mai mari de 30 de zile. Practic, învinuita a achitat în termen legal doar 66.000 de lei, circa 4% din total (...)", au precizat procurorii, citaţi de ziuanews. 

Potrivit anchetatorilor, banii ce trebuiau viraţi la stat au ajuns în contul firmei soţului notăriţei prin intermediul unor mecanisme financiare. Totodata, notăriţa a spus în faţa anchetatorilor că nu a intenţionat să prejudicieze bugetul de stat şi că soţul trebuia să-i returneze banii. Dosarul a fost amânat de mai multe ori până când notarul Mihaela Liliana Chiş a a obţinut decizia CCR din 7 mai 2015 de neconstituţionalitate cu privire la prevederile articolului 6 din Legea nr. 241/2005/, privind reţinerea la sursă a impozitelor şi contribuţiilor aferente bugetului de stat.

Indiferenţa guvernamentală

Practic, a fost declarat neconstituţional articolul  6 din Legea nr. 241/2005- privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, care prevedea: ”Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă”. ”Potrivit Constituţiei, prevederea declarată neconstituţională este suspendată timp 45 de zile de la data publicării deciziei CCR în Monitorul Oficial, perioadă în care dispoziţia nu mai este aplicabilă. Dacă pe durata celor 45 de zile Parlamentul sau Guvernul nu vor pune în acord prevederea neconstituţională cu dispoziţiile Constituţiei, efectele juridice ale acesteia vor înceta definitiv. Termenul de 45 de zile în care instituţiile abilitate ar fi trebuit să pună în acord cu Constituţia şi  art. 6 din Legea evaziunii fiscale a expirat, după calculele noastre, astăzi, 20 august 2015.”, a explicat la aceea vreme unul dintre judecătorii CCR.