Comisia Europeană instituie obligativitatea includerii datelor biometrice în cărţile de identitate

Comisia Europeană instituie obligativitatea includerii datelor biometrice în cărţile de identitate, măsura fiind inclusă într-un set de propuneri având ca scop restrângerea spaţiului de manevră al teroriştilor şi infractorilor, lipsindu-i de mijloacele necesare pentru planificarea, finanţarea şi săvârşirea infracţiunilor.

În cadrul măsurile care au ca scop îmbunătăţirea elementelor de securitate ale cărţilor de identitate cu scopul de a împiedica fraudarea documentelor Comisia propune măsuri de îmbunătăţire a elementelor de securitate cu care sunt prevăzute cărţile de identitate ale cetăţenilor UE şi documentele de şedere ale membrilor de familie ai acestora din afara UE.

Potrivit estimărilor, 80 de milioane de europeni deţin cărţi de identitate care nu pot fi citite automat şi nu sunt prevăzute cu elemente biometrice de identificare.

În aceste condiţii, pentur a împiedica utilizarea documentelor frauduloase, care pot fi folosite inclusiv de terorişti şi infractori din ţări terţe pentru a intra în UE din ţări terţe, CE propune stabilirea unor standarde comune de securitate în întreaga UE în conformitate cu standardele minime de securitate stabilite de OACI.

O altă propunere este "instituirea obligativităţii datelor biometrice în cazul ţărilor care eliberează cărţi de identitate: de acum înainte, cărţile de identitate ale cetăţenilor UE (în vârstă de peste 12 ani) şi documentele de şedere ale membrilor de familie ai acestora din afara UE vor include date biometrice, şi anume amprente digitale şi imagini faciale care vor fi stocate pe cipul documentului", măsură care va fi însoţită de garanţii mai stricte cu privire la acordarea accesului la elementele biometrice.

De asmenea, Comisia propune punerea în aplicare a unui proces ambiţios de eliminare treptată a documentelor neconforme.

"Noile norme prevăd o eliminare relativ rapidă, dar treptată, a documentelor neconforme la expirarea valabilităţii acestora sau cel târziu în termen de cinci ani şi, respectiv, de doi ani în cazul celor mai puţin sigure (care nu pot fi citite automat)", explică CE într-un comnunicat.

Totodată, propunerea de regulament nu prevede introducerea unor cărţi de identitate obligatorii pe întregul teritoriu al UE, ci modernizarea elementelor de securitate ale documentelor existente.

"Statele membre vor avea deplina libertate de decizie în ceea ce priveşte reglementarea celorlalte aspecte legate de concepţia cărţilor naţionale de identitate. Prin introducerea acestor standarde îmbunătăţite, propunerea urmează o abordare similară celei deja aplicate de UE cu privire la elementele de securitate ale paşapoartelor", precizează Comisia.

Date furnizate de Agenţia UE pentru protecţia frontierelor (Frontex) arată că România ocupă primul loc la capitolul documente de identitate falsificate, potrivit site-ului agenţiei ANSA. Pe locurile următoare se situează Italia şi Grecia.