Video CNA vrea să interzică reclamele la jocurile de noroc promovate de vedete. Reacția industriei pariurilor

Consiliul Naţional al Audiovizualului, organism de reglementare în intersul publicului, a propus interzicerea reclamelor la jocurile de noroc în care apar vedetele.

Consiliul Naţional al Audiovizualului vrea modificarea Codului de Reglementare în Audiovizual, legislaţia secundară pe baza căreia funcţionează instituţia.

Potrivit Pagina de Media, schimbarea majoră ţine de faptul că legislaţia secundară a CNA a fost adaptată astfel încât să poată fi aplicată şi conţinutului video din online, de la canale de YouTube, la creatori de conţinut.

”În ultimele trei zile, 27 - 29 mai, într-un exerciţiu de transparenţă, CNA a găzduit discuţii cu toate entităţile care au venit cu observaţii legate de Cod, şedinţe care au fost transmise integral pe internet. Unul dintre subiectele care a creat dezbateri intense la CNA a fost cel legat de reclamele la jocuri de noroc. Acestea vor rămâne în continuare permise doar noaptea şi în timpul eventimentelor sportive live, însă CNA a propus o prevedere în premieră: „interzicerea reclamele pentru jocuri de noroc în care sunt prezente personalităţi ale vieţii publice, culturale, ştiinţifice, sportive sau de alte persoane, care, datorită notorietăţii în mediul online, pot încuraja participarea la astfel de jocuri”, scrie Pagina de Media.

Dacă o astfel de propunere va trece, vedetele şi pesonalităţile vor avea interzis în astfel de reclame atât pe canalele clasice (TV, radio), cât şi în online.

Alexandru Domşa, directorul Federaţiei Organizatorilor de Noroc a spus: „Nu putem să ştim ce înseamnă notorietatea în mediul online suficient de mare astfel încât să încurajeze participarea la jocuri de noroc. Există şi micii influenceri care au 5.000, 10.000 de urmăritori. Nu ştim până unde trebuie să mergem cu notorietatea sau cum să evaluăm notorietatea, pentru a putea determina faptul că aceştia pot încuraja sau nu participartea la jocurile de noroc. (...) Persoanele care au notorietate publică, prin exploatarea dreptului la propria imagine, practic muncesc. Deci este vorba de art 41 din Constituţie, dreptul la muncă. E un drept fundamental. Exerciţiul lui se retrânge mai mult sau mai puţin, dar chiar şi cu foarte puţin dacă-l restrângem, trebuie să avem în vedere rigorile stabilite de art 53 din Constituţie, care spune că „Restrângerea exerciţiului unui drept fundamntal se poate realiza doar prin lege”, iar legea este doar actul juridic al Parlamentului, nu şi prin Codul Audiovizual.”

Biroul Român de Audit Transmedia a cerut eliminarea în întregime a alineatului care a creat vâlvă.