Cine îţi dă o mână de ajutor pentru a-ţi pune pe picioare propria afacere

Înfiinţarea propriei afaceri este o soluţie în actualul context economic în care şomajul este în creştere, iar locurile de muncă au devenit o raritate. Reticenţa băncilor de a acorda credite nu ar trebui să descurajeze. Există modalităţi de a ocoli banca sau de scăpa de o mare parte din costurile necesare punerii pe picioare a unei întreprinderi mici: incubarea.

Pentru o chirie de unul-doi euro pe metrul pătrat, tinerii care au o idee de afaceri viabilă sau chiar un business fezabil pot beneficia de sprijinul oferit de incubatoarele de afaceri, sprijin care include atât asigurarea logisticii necesare desfăşurării activităţii, cât şi consultanţă în afaceri, servicii de marketing, pază.

84% dintre firmele incubate au rămas pe piaţă

Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (AIPPIMM) în colaborare cu Programul Naţiunilor Unite de Dezvoltare (PNUD) coordonează, în prezent şase astfel de incubatoare. Deja o generaţie de IMM-uri au "eclozat" în 2009 din incubatoarele de la Alba Iulia, Braşov şi Sfântu Gheorghe.

În total, anul trecut "au absolvit" 57 de firme, 84% dintre cele incluse în incubatoare în urmă cu trei ani. Toate companiile rămân, însă, sub tutela administratorilor incubatoarelor pentru încă doi ani. Potrivit datelor prezentate de reprezentanţii Programului Naţiunilor Unite de Dezvoltare (PNUD), între 25% şi 45% dintre firmele incubate sunt pe pierderi în primii doi ani, tendinţa fiind de redresare în cel de-al treilea an de incubare.

Potrivit declaraţiilor reprezentanţilor PNUD, scopul principal al acestor incubatoare de afaceri nu este acela de a genera profit, ci de a susţine afaceri viabile, la nivel local, care să producă locuri de muncă în comunităţile locale care le găzduiesc.

57 de firme au creat 170 de locuri de muncă

După primul ciclu de incubare la cele trei centre din Braşov, Alba Iulia şi Sfântu Gheorghe, au fost create 170 de locuri de muncă, ceea ce înseamnă că fiecare afacere, care a rezistat pe piaţă, în cei trei ani de incubare a creat, în medie, trei noi locuri de muncă.

Din 2005, de când a demarat proiectul de incubatoare, şi până în prezent s-au alocat peste 4,87 milioane de lei. 90% din fonduri sunt asigurate de Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (AIPPIMM), şi doar 10% de Programul Naţiunilor Unite de Dezvoltare.

Reprezentanţii PNUD au precizat că, în afara celor trei incubatoare existente încă din 2006, au fost puse p picioare altele la Satu Mare, Mangalia şi Târgu Mureş, şi se doreşte deschiderea altor două astfel de centre de "clocit" afaceri la Dorohoi şi Câmpia Turzii.

Jumătate dintre incubatoarele existente la nivel naţional nu sunt funcţionale

Potrivit reprezentanţilor PNUD, la nivel naţional există circa 83 de incubatoare, dintre care doar 35 sunt funcţionale. Majoritatea s-au închis în momentul în care programele de finanţare susţinute de organisme internaţionale au încetat.

Primele incubatoarele de afaceri au apărut în Rpmânia imediat după Revoluţie şi au beneficiat de fonduri şi asistenţă PHARE. Au urmat apoi astfel de proiecte realizate cu fonduri de la Banca Mondială. În prezent, există două tipuri de incubatoare de afaceri: cele finanţate din surse proprii şi cele înfiinţate din fonduri publice. Şi cele care sunt finanţate cu bani de la bugetul de stat sunt de mai mult categorii: incubatoare tehnologice şi de afaceri inovatoare, finanţate de Ministerul Educaţiei, şi incubatoare de afaceri, unde contribuie cu fonduri Ministerul pentru IMM-uri.

Cum poţi ajunge să fii incubat

Pentru a fi introdusă în incubator, o afacere nu trebuie să fie activă pe piaţă de o perioadă mai mare de doi ani, trebuie să fie fezabilă şi să ducă la crearea de locuri de muncă. Odată intrată în incubator, poate beneficia, în primul an, pe lângă consultanţă, şi de un ajutor financiar nerambursabil în valoare de 40.000 lei. În anul doi, plafonul maxim se reduce la 30.000 lei, urmând ca în anul de "absolvire" să poată primi maxim 25.000 lei sub forma unui sprijin financiar nerambursabil.

"Dacă nu reuşeşte să-şi ducă afacerea la bun sfârşit, trebuie să returneze banii", a precizat Mircea Mocanu, şeful secţiei socio-economice din cadrul PNUD.

Potrivit acestuia, reuşita unor astfel de proiecte de susţinere a IMM-urilor depinde de sprijinul oferit de autorităţile locale, precum şi de adminitratori, adiă de companiile de consultanţă, care pentru 50.000 de dolari în cinci ani de administrare "dădăcesc" afaceri.

"Coordonarea de la Bucureşti nu funcţionează. Trebuie făcută o analiză a pieţei locale, identificate oportunităţile şi provocările. Depinde şi de adminitrator, de relţia sa cu autorităţile locale, cu firmele incubate, cu Agenţia pentru IMM-uri şi cu noi", a precizat acesta.

De autorităţile locale depinde şi găsirea unui sediu pentru incubatoare, deoarece ele trebuie să poată pune la dispoziţia PNUD un spaţiu de cel puţin 1.800 de metri pătraţi şi trebuie să fie capabile să susţină reabilitarea acestui spaţiu în proporţie de 70%.

Cum au fost alese locaţiile incubatoarelor

Reprezentantul PNUD ne-a declarat că incubatoarele au fost plasate în localităţile unde s-au făcut disponibilizări masive, iar şomajul a cunoscut o creştere accelerată. "Când au deschis incubatorul din Braşov, Tractorul se închisese, iar şomajul era unul extrem de ridicat", îşi aminteşte Mircea Mocanu, şeful secţiei socio-economice din cadrul PNUD, cum a început întregul proiect. De fapt, incubatorul din Braşov se află chiar în incinta fostei Uzine Tractorul. În oraşul de sub Tâmpa şi la centrul de la Sfântu Gheorghe s-a dat startul şi celui de-al doilea ciclu de incubare.