Cine controlează cum sunt numiţi judecătorii la Curtea Supremă

Asociaţia Forumul Judecătorilor arată, într-un studiu recent, că numirile judecătorilor la Curtea Supremă a devenit apanajul unui număr restrâns de judecători, numiţi de fiecare dată de Secţia pentru judecători a CSM, condusă de Lia Savonea.

Asociaţia magistraţilor susţine că Secţia pentru judecători din Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), condusă în prezent de Lia Savonea, desemnează cu predilecţie anumiţi magistraţi în comisiile de concurs în cazul promovarilor la Înalta Curte sau în funcţiile de conducere din instanţele judecătoreşti.

„Modificările aduse în anul 2018 ”legilor justiţiei”, afectând inclusiv modalitatea de derulare a concursurilor din perioada recentă, îndepărtează interesul judecătorilor de accesul la funcţiile de elită, organizarea şi desfăşurarea concursurilor fiind apanajul Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii şi al unui număr extrem de redus de examinatori numiţi de aceasta, aproape mereu aceiaşi, în lipsa oricăror interdicţii de desemnare în comisii în cadrul unor examene/concursuri consecutive”, se arată în studiul Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România (FJR), una dintre cele mai importante asociaţii ale magistraţilor.

Potrivit documentului citat, din hotărârile CSM-ului nu rezultă că există vreo procedură imparţială privind desemnarea acestor judecători.

„Numirea de CSM (în ultima perioadă, după modificările legislative, exclusiv de Secţia pentru judecători, iar nu de Plen) a comisiilor de examen a determinat o practică de desemnare constanţa a câtorva judecători, în aproape toate comisiile relevante. Nu rezultă din hotărârile CSM consultate faptul că membrii comisiilor sunt desemnaţi prin tragere la sorţi, neexistând o baza reală de suficienţi potenţiali membri şi nici vreo procedura aleatorie de selecţie reglementată în legislaţia secundară", explică FJR.

FJR dă exemple de mai mulţi judecători care constant sunt numiţi în aceste comisii. Printre cei numiţi sunt Daniel Grădinaru, în prezent şef al Secţiei Penale a Înaltei Curţi, fost vicepreşedinte al Curţii de Apel Bucureşti (CAB) şi fost purtător de cuvânt al CAB, în perioada în care instanţa era condusă de Lia Savonea, Carmen Popoiag, Adrian Remus Ghiculescu, judecător la Înalta Curte, fost preşedinte al Curţii de Apel Ploieşti, Ştefan Pistol, Simona Neniţă etc.. Mai mult, mulţi dintre membrii acestor comisii au fost promovaţi în funcţia de judecător la Înalta Curte chiar de Consiliul Superior al Magistraturii actual.

„Se poate observa o participare a unor judecători, cu precădere de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, că membri în mai multe comisii de concurs, deşi doar aproximativ 1/3 dintre magistraţii judecători ai acestei instanţe au fost numiţi membri ai comisiilor de examinare în perioada 2017-2019. De asemenea, este vizibilă o predilecţie pentru numirea unor judecători cu funcţii de conducere la nivelul curţilor de apel în astfel de comisii", explică Forumul Judecătorilor din România.

Nu în ultimul rând, este amintit faptul că, odată cu modificările legislative promovate de coaliţia PSD-ALDE, a fost eliminat examenul scris la promovarea magistraţilor, rămânând în schimb doar proba interviului.

„Prin intervenţia legislativă asupra art. 521 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 303/2004, respectiv prin eliminarea „probei scrise, cu caracter practic” şi menţinerea doar a unei probe a interviului – art. 521 alin. (2) lit. b) – în vederea promovării în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, legiuitorul a eliminat o garanţie a derulării unui concurs într-un mod cât mai obiectiv, care să asigure promovarea la instanţa supremă a judecătorilor cu un înalt nivel de pregătire profesională. Prin menţinerea exclusiv a probei interviului pentru candidaţi se relativizează standardele profesionale, cu efect asupra calităţii activităţii judecătorilor instanţei supreme, este sporită doza de subiectivism”, mai arată FJR.